Crossover susţine performanţa olimpicilor români la informatică şi investeşte în viitoarele talentele de top din domeniul programării.

Crossover susţine performanţa olimpicilor români la informatică şi investeşte în viitoarele talentele de top din domeniul programării.

Generaţia noastră se plictiseşte repede dacă nu are parte de o diversitate de provocări profesionale

Răzvan Horhat, elev în clasa a XI-a a Liceului Teoretic 'Avram Iancu' din Cluj-Napoca, a obţinut medalia de bronz la Olimpiada Naţională de Informatică desfăşurată în perioada 20-25 aprilie 2017 la Braşov. 

Era pasionat de matematică încă de mic, iar apoi, în clasa a IX-a, a descoperit şi informatica şi a simţit că o să-i placă. 

"Participarea mea la cercul de informatică din liceu şi pregătirea specială pentru olimpiadă au fost alegerile mele pentru a putea să învăţ mai mult decât la clasă, unde totul era prea abstract, o serie de scheme desenate pe tablă." 

Pe viitor se vede lucrând în sectorul IT, într-o poziţie de înaltă specializare.

"M-am regăsit în algoritmică, iar sectorul IT mi se pare atrăgător pentru că îţi dă posibilitatea să faci o schimbare în lume, începând chiar cu tine, apoi pe plan local şi, de ce nu, chiar global. Sunt fascinat de dezvoltarea software, dar nu mă văd doar un simplu programator-butonator. Am văzut efectiv cum se lucrează într-o firmă participând la programele 'Descoperă-ţi pasiunea în IT' şi 'IT Brainiacs'. Programul de mentorat prin dezvoltarea de aplicaţii şi prezentarea de proiecte mi-a deschis perspectiva asupra unor poziţii şi roluri mai avansate, cum ar fi cel de manager de proiect sau de arhitect software. Mă atrag rolurile tehnice specializate în care poţi să ai o viziune de ansamblu asupra unui produs, fără a fi însă nevoit să ai o abordare antreprenorială, în care nu este suficient doar să ai creativitate, ci trebuie să îţi asumi şi riscuri." 

Ce fel de schimbare vrea să aducă Răzvan în lume? 

"Prefer să lucrez, să îmi asociez numele şi să îmi aduc contribuţia la dezvoltarea unei aplicaţii scalabile care să fie apoi folosită de milioane de utilizatori. De exemplu, i-am văzut pe cei de la Arobs Transilvania care lucrau la un soft pentru industria auto care este utilizat la comanda farurilor maşinilor Porsche. Să ştiu că am contribuit ca programator la un asemenea software pentru automobile pe care apoi să le văd circulând pe stradă mi se pare super tare. Faptul că am ajutat, chiar am contribuit personal la aplicaţii pe Android şi aplicaţii web m-a făcut să înţeleg mult mai bine cum este munca din spatele succesului unei aplicaţii globale."

Lui Răzvan i-ar plăcea să ajungă departe, la un nivel foarte înalt, dar parcă ar rămâne şi la Cluj ca să facă facultatea.

"Mă visez fie la Oxford sau Cambridge, fie la Facultatea de Informatică şi Matematică a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj. Universităţile româneşti sunt bine cotate pe plan internaţional şi dacă aş pleca să studiez în străinătate, aş face-o doar pentru a ajunge la cele mai bine cotate universităţi din lume. Este o alegere dificilă, o decizie grea, pentru că trebuie să pun în balanţă timpul petrecut departe de casă, banii ce ar trebui investiţi şi de care nu dispun, dar şi câştigul suplimentar ce ar putea fi adus în viitor de oportunităţile pe care ţi le deschide în faţă absolvirea unei asemenea universităţi. Poate că ar fi mai bine stau liniştit acasă, la Cluj. Iubesc mult oraşul acesta şi aş vrea cumva să aduc o schimbare pornind de aici, de pe plan local, fără a fi nevoit să mă despart de familie şi de prieteni. De doi ani fac drumul cu autobuzul din cartierul meu până în centru şi mă uit în fiecare zi la minunatele clădiri istorice. Cunosc deja totul din cap, mă plimb mult pe străzile vechi din centru, iar viaţa, pulsând de evenimente culturale şi festivaluri, precum şi părerile şi impresiile bune pe care le citesc online despre Cluj m-au influenţat pozitiv."

Răzvan oscilează încă între ideea de angajat corporate, freelancer remote sau antreprenor în IT. 

"Am văzut cu ochii mei mediul de lucru din Fortech, Bitdefender şi Evozon şi am remarcat accentul pus pe ideea de a fi productiv, care presupune facilităţi pentru angajaţi, inclusiv sala de jocuri şi relaxare unde poţi juca tenis de masă sau biliard. Cât despre antreprenoriat, mi se pare interesant echilibrul dinamic dintre eşecuri şi riscuri şi răsplata ridicată pentru originalitate şi succes. Nu am avut exemple de antreprenori în familie, dar am multe modele în jur de la care aş putea învăţa cum să lansez o idee de aplicaţie. Dacă aş lucra de acasă, mi-e teamă că aş deveni prea comod, însă mi se par interesante spaţiile de co-working, proiectele scurte cu deadline-uri strânse pentru care trebuie să te ţină bateriile, precum şi abordările de tip Agile şi Scrum, mai eficiente decât project management-ul obişnuit." 

Pentru el e importantă schimbarea, să nu rămână blocat în rutină. 

"Nu vreau să mă plictisesc 15 ani lucrând pe acelaşi tip de proiect şi cu acelaşi tip de tehnologie. Generaţia noastră se plictiseşte repede dacă nu are parte de o diversitate de provocări profesionale. Fugim de monotonie. Mediul de lucru contează să fie dinamic, să poţi socializa cu colegii, să poţi alege între o diversitate de proiecte. Interacţiunile în echipă mi se par esenţiale, iar schimburile internaţionale de experienţă şi delegaţiile îţi permit să vezi lumea şi să înveţi tehnologii noi. Pentru tineri este esenţial să călătorească şi să descopere noutatea. Chiar şi cei mai comozi dintre noi vor să facă mulţi bani, deci se vor strădui să dea randament şi să fie productivi."

Statisticile privind rata de analfabetism funcţional la tinerii români i se par surprinzătoare. În cercul de tineri în care se învârte el nu prea întâlneşte asemenea cazuri.

"S-ar putea să fiu subiectiv, dar mie mi se pare că se cam exagerează, pentru senzaţionalul subiectului. Poate că, fiind elev la un liceu de elită, nu mă confrunt cu acest fenomen. Dar şi noi ne dăm interesul mai mult pentru anumite materii, iar la celelalte facem cumva să trecem şi chiar să luăm note mari. Diferenţele mari dintre notele din timpul liceului şi cele de la bacalaureat nu mi le explic decât prin dezinteresul real al elevilor faţă de învăţare. Nu au un scop precis, nu ştiu ce vor de la viaţă şi de la ei şi de aceea se plictisesc repede. Se alege praful de ei şi îşi pierd potenţialul pentru că nu au avut parte de mentori adevăraţi, care să-i ajute să-şi direcţioneze viaţa spre un scop mai înalt."

Cel mai probabil, Răzvan se vede lucrând în Cluj, dar dacă va fi să emigreze, va pleca departe pentru că oraşul visurilor sale este New York-ul. 

Entuziasmul lui Răzvan Horhat mi s-a părut molipsitor. A fost un dialog reconfortant. M-a impresionat prin pasiunea cu care vorbea liber despre ceea ce îi place şi despre viitor. Şi-a expus ideile cu multă dezinvoltură, iar curiozitatea lui despre diversele modele de business şi deschiderea spre experimentare îl face un candidat potenţial la titlul de talent de top în IT în viitorul apropiat. 

"Mulţumesc sincer Crossover pentru premiul acordat. Sunt impresionat de faptul că există companii care înţeleg că performanţa trebuie apreciată şi efortul de învăţare depus de olimpici trebuie răsplătit, inclusiv material. Cred că nu suntem evidenţiaţi suficient şi unii elevi şi-ar putea pierde potenţialul dacă vor vedea că a fi olimpic nu este o sursă suficientă de diferenţiere. Puterea exemplului contează mult. Dacă voi putea să ofer înapoi societăţii ceea ce s-a investit până acum în mine nu voi ezita să o fac şi să îi sprijin, la rândul meu, pe tinerii performanţi care vor să înveţe în plus."

Crossover susţine performanţa olimpicilor români la informatică şi investeşte în viitoarele talentele de top din domeniul programării. 

Voi alege un angajator care oferă o atmosferă relaxată şi are o politică de recrutare transparentă şi clară

Gabriel Bacoţiu, elev în clasa a XII-a a Liceului Teoretic 'Avram Iancu' din Cluj-Napoca a obţinut medalia de argint la Olimpiada Naţională de Informatică desfăşurată în perioada 20-25 aprilie 2017 la Braşov. 

Îi place informatica pentru că este o ştiinţă exactă...

"Apreciez existenţa regulilor, importanţa strategiei în abordarea oricărei probleme de algoritmică, faptul că ai întotdeauna un drum bine stabilit şi trasat clar în faţă atunci când cauţi o soluţie. Faţă de celelalte ştiinţe exacte, informatica are în plus o mai mare aplicabilitate practică." 

... şi de viitor, mai ales dacă îţi alegi inspirat specializarea îngustă pe care vrei să o aprofundezi. 

"Azi cererea de specialişti în informatică e mare pe piaţa muncii, dar ştiu totuşi că e mult de lucru pentru a ajunge în vârf şi că trebuie să faci nişte alegeri înţelepte de specializare în acest domeniu atât de vast al ştiinţei." 

Momentan îl atrag inteligenţa artificială şi reţelele neurale. Gabriel nu crede, totuşi, că roboţii vor scrie prea curând cod în locul oamenilor. 

"Ar trebui mai întâi să se reuşească îmbinarea perfectă între inteligenţa artificială şi biologie. Un programator talentat nu poate fi doar o maşinărie rece, ci trebuie să aibă viaţă în el ca să poată gândi creativ, la fel ca oamenii." 

Alegerea lui este să urmeze studiile universitare tot la Cluj, la Universitatea Babeş-Bolyai. 

"Mulţi olimpici şi prieteni de-ai mei au mers şi merg acolo. M-a fermecat şi ideea centrului eMag de consultaţii şi pregătire de performanţă în matematică şi informatică care ne-a fost de mare ajutor la pregătirea pentru olimpiadă. Fundaţia eMag, în parteneriat cu Universitatea Babeş-Bolyai, a creat un program prin care studenţii valoroşi ai Facultăţii de Matematică şi Informatică se implică în week-end pentru a da o mână de ajutor în pregătirea elevilor olimpici de liceu. Mi-ar plăcea ca în viitor să predau şi eu voluntar în cadrul acestui centru, să devin mentor pentru alţi elevi ca mine şi să îmi împart cunoştinţele cu ei. " 

Vede în Cluj un centru universitar atractiv prin diversitatea ofertelor sale de carieră datorită experţilor numeroşi şi companiilor specializate pe diverse componente ale industriei IT unde, ca tânăr absolvent, îţi poţi pune în aplicare cunoştinţele. 

"M-au fascinat birourile moderne ale companiilor IT din Cluj pe care le-am vizitat şi unde am remarcat zonele de entertainment, relaxare şi socializare. De exemplu, participând la programul de educaţie practică şi mentorat 'Descoperă-ţi pasiunea în IT' propus de Fortech am văzut că nu sunt concentraţi exclusiv pe muncă, iar atmosfera relaxată este propice creativităţii şi inovării."

Gabriel nu e momentan pasionat de management şi antreprenoriat. 

"Mă văd mai mult ca membru valoros al unei echipe de programatori şi mai puţin în calitate de lider sau manager de proiect." 

Vrea să rămână în ţară deoarece familia şi prietenii lui sunt aici şi înseamnă mult pentru el.

"Se poate lucra şi câştiga bine în IT şi în România. Important pentru mine este ca viitorul meu angajator să pună accentul pe transparenţă în ofertele sale de recrutare. Să spună lucrurilor pe nume, cu multă claritate privind cerinţele şi condiţiile oferite şi cu cât mai puţină birocraţie care pune piedici dezvoltării personale şi profesionale creative."

L-am întrebat ce crede despre cauzele incidenţei ridicate a analfabetismului funcţional la absolvenţii de liceu români din ziua de astăzi. 

"Majoritatea elevilor români ajung să termine liceul fără a şti să gândească şi să acţioneze atunci când sunt puşi în faţa unei situaţii inedite. Ştiu doar să reproducă fidel reacţii la situaţiile ce le-au fost predate în şcoală. Se blochează atunci când se confruntă cu ceva nou din cauza felului cum e structurată materia. Suntem bombardaţi cu multă informaţie structurată non-flexibil şi restrictiv, iar trunchiul comun e mult prea stufos şi dezvoltat pentru anumite specializări. Simţi că nu vei folosi niciodată în viaţă o bună parte din ceea ce ţi se predă la şcoală." 

Vreau să experimentez multe lucruri diferite pentru a putea alege apoi în cunoştinţă de cauză direcţia viitoare de carieră ce mi se potriveşte

Vlad Mihai Rochian, absolvent al promoţiei 2017 a Liceului Teoretic "Grigore Moisil" din Timişoara, a obţinut premiul al III-lea şi medalia de aur la Olimpiada Naţională de Informatică de la Braşov, calificându-se astfel în lotul lărgit de selecţie a echipei României care va participa la Olimpiada Internaţională de Informatică.

Vlad nu îşi poate forma o imagine exactă a ceea ce va fi în industrie şi economie peste câţiva ani. De aceea, a pune o temelie bună în prezent pentru acest viitor imprevizibil printr-o pregătire de bază teoretică şi acumularea unei experienţe practice cât mai diversificate devine mai important acum decât a proiecta un viitor incert şi incontrolabil.

"Tehnologia evoluează rapid şi imprevizibil. Procesul de automatizare a joburilor şi de înlocuire cu inteligenţa artificială a oamenilor în activităţile de rutină este în plină desfăşurare. Gândirea şi creativitatea umană vor rămâne însă esenţiale pentru soluţiile out of the box. Pentru mine e mai important să mă concentrez pe o educaţie şi pregătire cât mai temeinică. În viitor vor conta mai puţin skills-urile tehnice acumulate, cât capacitatea de învăţare şi adaptare continuă la un context în schimbare pe care ţi-ai format-o şi cultivat-o."

Modelul familial a contat în opţiunea lui Vlad pentru informatică.

"Părinţii mei lucrează amândoi în domeniul IT. Pe lângă exemplul văzut în familie, şi mie mi-a plăcut de mic matematica. Informatica este o ştiinţă aplicată. Poţi crea ceva vizibil şi concret, iar satisfacţia asociată dezvoltării până la capăt a unui produs semnificativ este una deosebită. Mie îmi place să duc lucrurile la bun sfârşit, să obţin un rezultat măsurabil. Sunt competitiv şi mă atrage la informatică existenţa unor criterii obiective şi măsurabile prin care mă pot poziţiona competitiv în clasamentul profesiei. Imaginaţia şi creaţia subiectivă asociată domeniilor umaniste este mai puţin adecvată unei competiţii obiective de tipul olimpiadelor."

Vlad nu este totalmente de acord cu mentalitatea dominantă conform căreia în străinătate e mai bine atât pentru pregătirea universitară, cât şi pentru cariera unui tânăr. El consideră că în domeniul informaticii se supraestimează relevanţa numelui de pe diplomă. De fapt, nu acesta defineşte valoarea unui absolvent, mai importantă fiind dobândirea unor competenţe, unor experienţe practice, ceea ce poate avea loc la fel de bine la facultăţile bune din zonă, dacă tinerii pun suflet în ceea ce fac.

"Când îi pun să argumenteze pe cei cu care interacţionez şi care au această mentalitate, nu ştiu să îmi spună de ce afirmă cu tărie ceea ce afirmă. Spun doar că aşa se vorbeşte. Am învăţat la cercul de debate din liceu - la care am participat cu plăcere deoarece dezvoltă social skill-uri şi te pune în contact cu oameni inteligenţi din alte domenii profesionale - că acesta nu este un mod raţional de argumentare. Eu am ales universitatea pe care o voi urma în funcţie de posibilităţile de dezvoltare personală şi profesională pe care mi le oferă. Felul cum voi profita eu de aceste posibilităţi depinde până la urmă doar de mine. Am studiat atent programa universitară, am stat de vorbă cu studenţi şi absolvenţi din acel domeniu, am cerut păreri avizate şi m-am uitat unde au ajuns şi ce au reuşit să facă în viaţă aceşti absolvenţi. Astfel, am ales să urmez Facultatea de Matematică şi Informatică a Universităţii de Vest din Timişoara. Selecţia studenţilor nu e la fel de dură ca la universităţile de afară, dar profesorii sunt buni, se face şcoală, iar rezultatele absolvenţilor îmi arată că voi avea oportunitatea de a mă dezvolta acolo. Mă atrage mai mult software-ul pur decât ingineria care se învaţă la Politehnică."

Sistemul de învăţământ din România este învechit şi pune prea mult accentul pe memorarea mecanică, iar aceasta este una dintre explicaţiile posibile ale ratei ridicate a analfabetismului funcţional în rândul tinerei generaţii, consideră Vlad.

"Testele standardizate permit prea puţin o evaluare personalizată a cunoştinţelor şi abilităţilor, iar materia este exagerat de încărcată în liceu. Sunt prea multe discipline studiate, iar cunoştinţele sunt prezentate superficial. Deşi am avut profesori foarte buni la liceu, cantitatea imensă de noţiuni teoretice cu care am intrat în contact într-un timp scurt nu ne-a permis să le aprofundăm şi internalizăm pe toate. Acum facem la liceu şi materia ce se preda înainte în primii ani de facultate. Nu se pun baze esenţiale, ci intrăm direct şi brusc în ape adânci fără a fi pregătiţi decât pentru un contact superficial cu conţinuturile. Depinde mult de fiecare profesor felul cum ştie să facă atractivă materia pe care o predă. Şcoala românească nu ne învaţă cum să învăţăm. Deşi erau limitaţi de programa încărcată şi de ritmul alert de predare, cei mai buni profesori de ştiinţe exacte au pus accentul pe experimente făcute pe bune, iar tocmai această parte experimentală a fost cea mai atractivă pentru mine."

La sfârşitul clasei de XI-a, Vlad a avut parte de primul său internship, la un start-up din Bucureşti, CS Academy, unde s-a ocupat de web development atât pe partea de front-end, cât şi pe cea de back-end.

"Am dezvoltat şi conţinut pentru acest website de concursuri online de informatică, elaborând content educativ centrat pe probleme de algoritmică ce au presupus un research pentru găsirea soluţiilor unor probleme pe care nu le-am mai întâlnit înainte. Această confruntare personală cu probleme reale este cea care ne-ar putea ajuta şi la şcoală să ieşim din rutina unor lecţii plictisitoare. Vreau să lucrez şi în timpul facultăţii, să învăţ cât mai multe lucruri aplicate, practice. Venitul obţinut este mai puţin important pentru mine la început. Contează mai mult programul flexibil, care să nu interfereze cu educaţia - pe care o iau foarte în serios. Voi lucra pentru a mă forma aplicativ, fără însă a-mi neglija formarea teoretică. Caut echipe de oameni talentaţi, de la care să am ce învăţa şi încerc să fac doar ceea ce îmi place. Important e să experimentez multe lucruri diferite pentru a putea alege apoi în cunoştinţă de cauză direcţia viitoare de carieră ce mi se potriveşte. Nu contează locaţia fizică a birourilor, ci mă aştept să îmi ofere un mediu relaxant, unde să pot socializa cu colegii, să nu mă izolez doar în muncă."

Timişoara îi place lui Vlad pentru că este un oraş în plină dezvoltare şi reconfigurare urbanistică.

"Diversitatea posibilităţilor profesionale din Timişoara este tentantă, iar ocaziile de divertisment oferite unui tânăr sunt şi ele atractive. Există suficiente locuri unde să poţi ieşi cu prietenii şi diverse activităţi culturale în care te poţi implica. Cred că autorităţile locale ar trebui să investească mai serios în dezvoltarea facilităţilor sportive. Am practicat timp de patru ani înotul şi, spre deosebire de Serbia unde există bazine olimpice chiar şi în oraşele mici, Timişoara stă cam prost la acest capitol."

Vlad vrea să se implice în dezvoltarea comunităţii locale de informaticieni tineri şi în diversificarea surselor de informare şi mentorat.

"Vreau ca toţi tinerii pasionaţi de informatică ce vin după noi - fie ei elevi de gimnaziu sau liceeni - să ştie la cine să apeleze atunci când au nevoie de o mână de ajutor în educaţie şi în orientarea profesională privind opţiunile de carieră. Să le putem oferi ceea ce nu am primit noi la început."

Voi urma o facultate mai departe de casă pentru a începe de pe acum să îmi construiesc autonomia în viaţă

Szasz Tamas, elev în clasa a XI-a a Liceului Teoretic "Bela Bartok" din Timişoara, a obţinut medalia de bronz la Olimpiada Naţională de Informatică de la Braşov.

Tamas trăieşte concentrat pe prezent, preocupat să aleagă şi să finalizeze cu bine acţiunile importante pentru acest moment din viaţa lui.

"Nu mă gândesc prea mult la viitor. Pentru mine viitorul e bazat pe un şir de acţiuni din prezent făcute corect şi la timp. Vreau să îmi conturez o identitate şi personalitate proprie, bazată pe specializare, pe educaţie şi o mentalitate adecvată."

Ceea ce înveţi nu depinde exclusiv de facultatea pe care alegi să o urmezi, consideră Tamas, ci de toate situaţiile de viaţă în care te implici şi din care poţi extrage lecţii valoroase.

"Mă voi uita mai puţin la prestigiul asociat unei diplome eliberate de o facultate de top decât la pregătirea oferită şi la echipa de formatori aflată în spatele acelei diplome. Important este ca pe acea diplomă să scrie ceva cu software şi ceea ce scrie pe acea diplomă să aibă acoperire în realitate. Voi urma o facultate ceva mai departe de casă pentru a începe de pe acum să îmi construiesc autonomia, independenţa în viaţă. Cred că voi alege una dintre cele două facultăţi de profil din Budapesta ce se bucură de un rating internaţional impresionant şi care au scos pe piaţă absolvenţi bine pregătiţi."

Pasiunea pentru informatică i s-a transmis din familie, tatăl lui Tamas fiind inginer programator.

"Am crescut cu calculatorul şi cu jocurile. Faţă de alte ştiinţe exacte, informatica este mai aplicată şi creativă. Poţi realiza cu ajutorul ei produse palpabile cu un impact semnificativ în multiple domenii. Poţi rezolva situaţii şi probleme din viaţa reală şi îi poţi astfel ajuta pe ceilalţi oameni. Pe lângă rezultatele motivante pe care le poţi obţine cu ajutorul informaticii aplicate, procesul de creaţie în sine este la fel de provocator pentru mine."

Lui Tamas nu îi place că mersul la şcoală seamănă mult prea mult cu prezenţa zilnică de 8 ore la un job de rutină, plictisitor, apărut mult prea devreme în viaţa unui tânăr aflat încă în etapa de experimentare, la vârsta jocurilor şi a descoperirii de sine.

"E ceva greşit în mod fundamental în felul cum funcţionează şcoala la noi. Accentul pus pe reţinerea unui volum semnificativ de informaţii neglijează grav dezvoltarea unei gândiri logice bazate pe analiza, selectarea şi procesarea informaţiilor valoroase. Cred că ar trebui să se practice cu mai mult curaj corigenţele şi profesorii să fie mai pretenţioşi şi să selecteze mai clar valoarea de mediocritate sau eşec în învăţare."

De la primul său loc de muncă, Tamas se aşteaptă la un salariu din care să poată trăi decent fără să apeleze la împrumuturi de la bancă.

"Sunt un om pragmatic, dar, pe lângă dorinţa de a câştiga un venit motivant, îmi doresc o atmosferă cât mai plăcută, fără conflicte şi certuri inutile în echipe - care strică dinamica de grup şi reduce eficienţa proceselor. Visez la un sediu care să nu fie populat doar cu mese şi scaune, ci un loc în care să mă simt ca acasă, cu un spaţiu de relaxare sau o bucătărie unde să îmi gătesc o omletă atunci când am chef. Aş prefera să lucrez în echipe mici, compuse din maximum 5 oameni, unde atmosfera este mai intimă, eficienţa individuală a fiecărui membru este mai ridicată şi se construiesc relaţii profesionale apropiate între colegi, bazate pe comunicare şi o bună cunoaştere. Cred că pentru înţelegere reciprocă este important şi contactul fizic face to face, posibilitatea de a-ţi putea observa colegii la lucru pentru a vedea felul cum se comportă în interacţiunile şi sarcinile zilnice. Când oamenii sunt mai aproape de colegii lor, învaţă mai uşor unii de la alţii şi, cel puţin pentru începutul de carieră, acest proces de observare şi învăţare directă de la ceilalţi mi se pare esenţial. Nu are relevanţă locaţia companiei, în ţară sau în străinătate, în Timişoara sau departe, ci mai ales ce mi se oferă aici pentru formarea mea ca specialist. Timişoara este frumosă, dar cu prea multe spaţii şi clădiri nefolosite, neglijate sau abandonate care ar trebui puse mai bine în valoare."

Tamas crede că partea de rutină a muncii soft-iştilor va fi preluată de inteligenţa artificială, care are o capacitate sporită de a observa şi repeta pattern-uri care apar frecvent în anumite situaţii. Oamenilor le va rămâne partea cea mai frumoasă şi provocatoare: creativitatea bazată pe inteligenţă şi gândirea logică.

"E important să înţelegi suficient de bine cum funcţionează inteligenţa artificială pentru a putea să o scrii şi să o dezvolţi, să fii creativul din spatele ei. Oamenii creativi pot oferi soluţii out of the box în mod ad-hoc la situaţiile diverse cu care se confruntă. Fiind un gamer, sunt atras mai mult de industria de aplicaţii de gaming. Informatica e flexibilă şi într-o evoluţie permanentă şi sustenabilă, oferind suficiente garanţii de succes pentru viitorul unui tânăr informatician. Are aplicaţii în multe domenii, de la medicină la educaţie şi industrie, iar progresele rapide în dezvoltarea acestui domeniu suport aflat în centrul economiei şi societăţii creează suficiente joburi noi ce sunt dificil de înlocuit de roboţi. Mie IT-ul mi se pare deja o unealtă necesară pentru orice altă afacere, un mod de lucru, de abordare şi rezolvare a problemelor cu care se confruntă utilizatorii."

Crossover Code Jam Bucuresti, 22 Aprilie

Crossover Code Jam Bucuresti, 22 Aprilie

Code Jam Bucharest 2017 organizat de Crossover a identificat interesul ridicat al programatorilor bucureşteni pentru activitatea full time remote

Comparativ cu ceilalţi poli regionali ce atrag talentele IT, Bucureştiul oferă ecosistemului tech cea mai mare varietate şi diversitate de abilităţi tehnice şi cel mai mare număr de candidaţi experimentaţi şi specializaţi. Aceştia, însă, beneficiază de un număr ridicat de oferte tentante şi implicit de cel mai ridicat nivel al salarizării şi onorariilor din România.

 

Bucureştiul deţine mai mult de jumătate din piaţa de outsourcing de software şi global business services, cu focus pe Information Technology Outsourcing (ITO), Business Process Outsourcing (BPO), Shared Service Centers (SSC) şi R&D. Programatorii bucureşteni îşi ştiu valoarea şi negociază bine pentru ea.

 

După succesul evenimentelor similare organizate recent la Cluj şi Timişoara - unde şi-a testat cu succes conceptul de recrutare prin gamification - compania americană Crossover for Work a organizat la Bucureşti competiţia live de programare şi evaluare a competenţelor tehnice "Java &.NET Chief Architect Code Jam Bucharest". Evenimentul de hiring tournament s-a adresat programatorilor seniori şi a avut loc în 22 aprilie la hotelul Radisson Blu din Bucureşti.

 

Ce experienţe ne-au împărtăşit câştigătorii competiţiei de programare din Bucureşti?

Contează mult să ai o capacitate bună de concentrare, să te poţi focusa pe competiţie aici şi acum

Iulia Zidaru, experienced Java software developer:

"Îmi căutam un job remote şi planificasem deja să particip la interviurile online propuse de Crossover. Când am văzut că vine firma la Bucureşti cu evenimentul offline de recrutare, mi s-a părut o modalitate mai eficientă prin care îmi puteam optimiza timpul alocat acestui proces.

 

Activitatea full remote este o abordare modernă a muncii care mă avantajează atât personal, cât şi ca tânără mămică. Voi avea mai mult timp pe care să îl petrec cu fetiţa mea. Nu voi mai pierde două ore zilnic în traficul infernal din Bucureşti şi voi lucra la ore mai potrivite cu bioritmul meu. Sunt o persoană matinală, prefer să încep munca la 8 dimineaţa, nu la ora 10, aşa cum mi se propunea la corporaţie. La jobul clasic ajungeam să fac cele mai complicate şi importante sarcini la orele 15-16, când nivelul meu de energie era deja scăzut. Ca atare, munca remote prezintă plusul unei flexibilităţi sporite a timpului alocat activităţii profesionale.

 

Probele diverse din competiţie au necesitat abilităţi avansate de programare pentru a putea să te descurci şi bine, şi repede, contracronometru. M-am trezit mai greu şi m-am încadrat la limită la primele probe până ce mi-am intrat în ritm. Apoi, problemele mi s-au părut abordabile. A contat mult să ai o capacitate bună de concentrare, să te poţi focusa pe competiţie aici şi acum.

 

Experienţa de lucru de 11 ani cu tehnologiile Java m-a ajutat să mă focusez eficient contracronometru. Pe lângă acurateţe, au punctat cei ce au avut viteză de programare şi siguranţă pe soluţiile oferite. Ulterior evenimentului am început să mă uit mai atent şi să studez modul de utilizare a instrumentului Docker în producţie. 

 

Participarea la eveniment a partenerilor bucureşteni care lucrează deja în Crossover mi-a facilitat ascultarea unor experienţe din interior privind modul de lucru şi partea legală şi administrativă - ce este străină unui angajat.

 

Mă atrage designul de aplicaţii aferent jobului de arhitect, faptul că îmi voi putea îmbunătăţi abilităţile şi voi putea schimba mai des proiectele la care voi lucra, nefiind nevoită să stau 5 ani pe acelaşi proiect. Sunt o persoană auto- organizată şi disciplinată şi pentru mine este exact noul mod de lucru pe care căutam să îl experimentez. Ca atare, am acceptat cu plăcere oferta de angajare făcută de Crossover."

O dată cu răsplata, se mută firesc pe umerii contractorului şi riscul, şi responsabilitatea pentru succes

Sorin Vasilescu, experienced IT Java professional:

"A fost o experienţă interesantă, care a meritat trăită. În această perioadă chiar îmi căutam o nouă oportunitate de carieră, dar în viitor aş fi dispus să particip la asemenea competiţii chiar dacă nu îmi voi căuta altceva de lucru.

 

Am mai participat şi înainte la evenimente şi interviuri de recrutare, dar de data aceasta diferenţa a făcut-o caracterul hands-on, practic şi aplicativ al competiţiei. Deşi a fost obositor şi solicitant, mi-a plăcut atmosfera, combinaţia de programare competitivă cu ceva fun, distractiv şi de networking.

 

Partea de refactoring - ce presupunea identificarea greşelilor de scriere a unui cod - a fost relativ subiectivă şi discutabilă deoarece, dincolo de un set de guideliness şi de bune practici în scrierea de cod, abordarea scrierii de cod diferă de la o companie la alta şi de la o echipă de proiect la alta.

 

Este interesantă ideea de full time remote work, deşi sunt în continuare sceptic în privinţa modalităţilor intruzive de monitorizare, mai ales a ideii de 'webcam snapshots' - care sper că se va elimina în viitorul apropiat. Am mai lucrat şi anterior remote cu alte companii din afară, dar toate discuţiile se purtau pe livrabile şi pe ore asignate (atribuite) fiecărui task.

 

Am mai lucrat antreprenorial, iar munca remote e mult mai simplă şi firească pentru cei ce au iniţiat şi coordonat anterior proiecte software din perspectivă de business. Auto-disciplina e întotdeauna o provocare şi presupune o cu totul altă abordare decât cea a angajaţilor din Pipera. Se completează însă bine cu nivelul ridicat al onorariului, care nu este cel de simplu angajat din România. O dată cu răsplata se mută firesc pe umerii contractorului şi riscul, şi responsabilitatea pentru succes.

 

Discuţiile de hiring ulterioare evenimentului mi s-au părut cam rigide, fixate pe întrebări predefinite, cu răspunsuri predefinite. Dacă nu m-am încadrat exact în răspunsurile aşteptate de hiring manager, am fost descalificat, ceea ce mi se pare o abordare rigidă şi simplistă, care nu ţine cont de experienţele anterioare diferite ale candidaţilor."

 

Mi-a dat de gândit focusul serios pus de Crossover pe calitatea codului dezvoltat şi pe tiparele de design

Cristi A., software development manager specializat pe .net, câştigătorul locului I al competiţiei live de programare şi evaluare a competenţelor tehnice "Java & .NET Chief Architect Code Jam Bucharest" 2017:

"Aveam o curiozitate pur personală faţă de concursurile tehnice şi diferenţa lor faţă de hackathoane. Voiam să ştiu cum mă situez la ora actuală comparativ cu ceilalţi oameni din piaţă.

 

Am fost surprins de probele de algoritmică, mi s-au părut simple faţă de cele pe care le-am întâlnit cu alte ocazii. Am luat notiţe pentru proba de răspunsuri la întrebări după urmărirea unui video care m-a impresionat prin volumul mare de informaţii condensate în unitatea de timp şi prin subiectul cu care nu eram suficient de familiarizat. Proba de 'code review' poate scoate în evidenţă cu adevărat oamenii cu experienţă tehnică. Istoricul meu pe managementul de proiect şi de oameni m-ar fi determinat să prefer o revizuire manuală a răspunsurilor la această probă, nu una automatizată, ci prin discuţii purtate de la om la om cu fiecare candidat. Aş fi fost curios de ce a luat fiecare o anumită decizie în modificarea codului, aş fi vrut să aud ce are de spus fiecare, în cuvintele lui, pentru a înţelege ce reguli de organizare a codului foloseşte. Ştiu că e o problemă de timp şi de gust, dar arată ce şi cum gândeşte cu adevărat un dezvoltator, ce priorităţi are în abordarea scrierii de cod. Întrebările cu variante multiple de răspuns mi s-au părut contestabile, mai ales cele care erau prea generale, nefiind specifice experienţei candidaţilor şi rolurilor scoase la concurs. Într-un cuvânt, am fost surprins de la prima până la ultima probă.

 

Am câştigat această competiţie datorită experienţei intensive pe Java pe care am acumulat-o începând din anul 2001. Se adună bune practici treptat, te loveşti de probleme, citeşti şi înveţi mereu lucruri noi şi prinzi din fiecare nou proiect frânturi de informaţii pe care le corelezi apoi cu altele mai vechi. Înveţi astfel din experienţă cum să proiectezi un sistem, cum se leagă lucrurile între ele. Ca responsabil IT am fost implicat în multe situaţii şi scenarii, fie că era vorba de purtarea unor discuţii cu furnizorii sau contractorii, fie de instalarea unui VPN sau de structurarea unui diagnostic de reţea. Am adunat know-how care mi-a folosit acum.

 

Mi-a dat de gândit focusul serios pus de Crossover pe calitatea codului dezvoltat şi pe tiparele de design (design patterns). Inclusiv codul pe care trebuia să îl îmbunătăţim era un cod curat, bine scris, cu mici greşeli răsfirate, adică preocuparea era extrem de perfecţionistă: cum facem să creştem cât mai mult calitatea finală a codului. 

 

Am fost surprins de rezultatul bun pe care l-am obţinut, dar momentan înclin să colaborez doar pe o perioadă strict definită pentru a evita eventualele probleme de dezvoltare personală şi de relaţionare cu oamenii aferente unui job full remote pe termen lung. Riscurile pe care le presimt ţin de alienare, de lipsa unui contact uman direct, dar există şi beneficii, atât cel financiar, cât şi cel profesional, legat de componenţa echipelor de profesionişti de top de la care ai ceva de învăţat. De la seniori poţi să înveţi lucruri rafinate.

 

În apartamentul de acasă am doi copii mici, deci aş prefera ca firma să îmi ofere un loc într-un spaţiu de co-working. De asemenea, mă îngrijorează faptul că există mai puţine proiecte disponibile pe .net decât pe Java şi m-aş întreba mereu dacă există sau nu proiecte noi pe marketplace potrivite pentru mine la terminarea unui 'tour of duty'. Şansele de reuşită pe termen nedefinit mi se par mai mici.

 

De asemenea, cred că focusul excesiv pe KPI este discutabil. Este uşor pentru un SEM să fixeze KPI greşite pentru membrii echipelor sale şi să îşi demotiveze astfel echipele. Este şi destul de greu să măsori partea de creaţie şi inovare specifică muncii arhitectului. Oamenii care simt focusul mare pe productivitate, pe termene limită şi eficienţă nu îşi vor mai asuma riscuri şi nu vor mai valorifica oportunităţile care li se par prea riscante, dar care pot fi în final cele mai rewarding. Ţine mult de bunul simţ şi de responsabilitatea product owner-ului să poată face diferenţa între un chief software architect bun şi unul excepţional."

Apreciez oamenii care ştiu să asculte şi opinia altora înainte de a lua o decizie

Laszlo Robert Albert, senior Java developer:

"Am mai fost contactat de Crossover, dar la început eram reticent faţă de lucrul remote. Apoi am discutat cu un prieten care v-a devenit colaborator şi mi-a spus lucruri bune. Iar acum mi s-au schimbat şi priorităţile personale deoarece fetiţa mea începe şcoala şi vreau să mă mut din Bucureşti, unde aveam de lucru, în Târgu Mureş sau Cluj, unde poate beneficia de o şcoală mai bună în limba maghiară. Brusc, munca remote a devenit interesantă.

 

Cel mai dificil mi s-a părut lucrul contracronometru, timpul limitat avut la dispoziţie pentru a finaliza codarea. Nu eram obişnuit cu toate probele, mai ales cu cele de algoritmică, situaţii cu care nu te întâlneşti în mod curent, în viaţa de zi cu zi. Probele de algoritmică par mai potrivite la olimpiadă, te pun să gândeşti, dar nu mi se par relevante, nu par a avea o mare utilitate în evaluarea experienţei practice. Totuşi, o lecţie învăţată este că am ruginit puţin la algoritmică pentru că nu îi mai dădeam o aşa mare importanţă.

 

Întâlnirile video pe Skype în care trebuia să ofer feedback la distanţă colegilor mei ingineri şi faptul că fac regulat 'code review' m-au ajutat însă să punctez decisiv. M-a ajutat şi participarea mea la conferinţe internaţionale ca prezentator şi speaker unde a trebuit să îmi vând ideile unei audienţe largi de participanţi.

 

Din fericire, în viaţa reală avem mai mult timp la dispoziţie pentru a găsi soluţia optimă la o problemă şi pentru a împărtăşi diverse variante de soluţii cu echipa, cu scopul declarat de a o valida pe cea mai bună dintre ele. De aceea, le sugerez evaluatorilor Crossover să grupeze concurenţii în echipe şi să vadă cum reuşesc ei să lucreze împreună pentru a găsi soluţia comună la o problemă dată.

 

Ca modalitate de evaluare, nu sunt fanul evaluărilor automatizate şi mecaniciste, ci prefer să fiu observat şi să observ. În general, când încerc să rezolv o anumită problemă, nu mă mulţumesc doar cu aflarea rezultatului corect, ci încerc să înţeleg cum şi de ce s-a ajuns la acel rezultat. Apreciez oamenii care discută şi cu alţii, care ştiu să asculte şi opinia altora înainte de a lua o decizie.

 

Mă aştept la mai multă transparenţă în procesul de recrutare, mai ales că vorbim despre o comunicare unidirecţională, dinspre companie spre candidat, unde orice perioadă de tăcere poate lăsa impresia greşită a dezinteresului pentru colaborarea viitoare cu un candidat deja selectat.

 

Principala provocare mi se pare în continuare felul cum voi reuşi să compensez lipsa interacţiunilor face to face în interiorul echipelor dispersate global prin meeting-uri virtuale."

A fost ca un maraton care m-a încărcat cu adrenalină şi m-a ţinut în priză până la final

Dragoş Vizireanu, scrum master, software development manager & chief architect:

"Doream să lucrez remote, de acasă. Participând la competiţia organizată la Bucureşti aveam practic două şanse de a câştiga un job remote: fie fiind unul dintre câştigători, adică un traseu mai scurt şi mai eficient, fie optând ulterior pentru o a doua şansă, testarea online pusă la dispoziţie continuu de Crossover.

 

Experienţa mea tehnică şi de conducere a unor echipe de validatori îmi spune că relevant pentru competenţele unui candidat este ceea ce face el zilnic, ci nu felul cum rezolvă algoritmi care sunt departe de realitatea lucrului de zi cu zi.

Unii se joacă online frecvent pentru că e fun şi provocator intelectual, dar asta nu îi face developeri sau arhitecţi foarte buni.

 

În timpul competiţiei m-am simţit extrem de inspirat şi, în general, sunt foarte sigur pe mine - lucrez efectiv de mai bine de 10 ani, iar în ultimii 5 ani ţin şi interviuri de angajare cu alţi programatori. Am pornit mai slab la început pentru că nu intru în ritm de dimineaţă, nu sunt un tip matinal. Apoi m-am supărat pe mine când am văzut primele rezultate nesatisfăcătoare şi m-am montat singur. Am înţeles că ar fi fost mai bine să îmi creez înainte nişte conturi pe platforme de programare competitivă şi să fac mai des exerciţii ca formă de pregătire, ca la facultate, când aveam de rezolvat nişte probleme teoretice pentru examinare.

 

Timpul limitat de gândire a fost provocator şi întreg evenimentul a fost ca un maraton. Eram încărcat cu adrenalină chiar şi la final, iar când am ajuns acasă nu am mai dormit toată noaptea, rememorând evenimentul, amintindu-mi ce am făcut bine şi ce nu. Încărcarea emoţională a fost, în mod clar, una mare.

 

Vreau să lucrez de oriunde şi atunci când aleg eu - ceea ce mă apropie de Crossover. Din păcate, pe Internet am citit nişte impresii mai vechi despre această firmă care nu sunt dintre cele mai bune, iar colaboratorii români prezenţi la eveniment sunt de prea puţin timp în această reţea pentru ca experienţele lor să fie relevante pentru mine.

 

În discuţiile cu potenţialii clienţi, mă aşteptam să fiu contactat mai repede. Am fost sunat din străinătate seara târziu fără a fi anunţat în prealabil pentru a programa un interviu şi tocmai atunci făceam duş. Când am sunat înapoi, a intrat un robot. Nu au mai revenit ulterior. În schimb, discuţiile cu hiring managerii interni ai Crossover au mers bine. Mă aşteptam totuşi ca după eveniment lucrurile să meargă mai fluent şi mai organizat.

 

Am mai avut şi până acum experienţe remote de freelancing, dar ca al doilea job, suplimentar faţă de activitatea de bază. Sunt curios ce pretenţii sunt, dacă sunt realiste şi dacă cei din echipă vor fi oameni cu care să pot lucra, cu care să fiu compatibil.

 

Am anumite îndoieli şi cu privire la partea de monitorizare online, în special cu cea de 'screen shots'. Ce se va întâmpla dacă voi împrumuta confidenţial anumite cărţi sau materiale de studiu de la un coleg în format .pdf şi voi vrea să le studiez de pe calculatorul personal? Voi fi nevoit să le instalez pe un alt laptop pentru a nu fi fotografiate fără acordul proprietarului?"

Zece motive care ne confirmă că am ales formatul câştigător de eveniment

1. Conceptul de Code Jam se practică de ceva vreme la nivel global şi la casele mari: Google Code Jam, Facebook Hacker Cup, TopCoder sau ACM International Collegiate Programming Contest.

2. Spre deosebire de turneele marilor companii, CodeJam-ul Crossover durează doar o zi, rezultatele sunt primite pe loc, la finalul evenimentului, iar cei ce depăşesc baremul fixat de evaluatorii noştri primesc imediat oferte tentante de lucru în regim full remote. Turneele de hiring organizate de Google şi Facebook au un proces de calificare mai îndelungat, constând în mai multe runde locale, regionale, naţionale şi internaţionale de competiţii online şi offline. Câştigul este mai nesigur pentru participanţi, doar primii clasaţi în runda finală fiind intervievaţi şi apoi ofertaţi (eventual) cu un loc de muncă.

3. Procesul de hiring asociat competiţiei noastre offline de tip CodeJam este mai scurt şi mai eficient pentru participanţi decât testarea online propusă alternativ de Crossover.

4. Turnirurile noastre de angajare sunt focusate doar pe cele mai solicitate şi motivante poziţii de top din portofoliul nostru, roluri pentru care proiectele active sunt ca şi garantate.

5. Nu relocăm pe nimeni din ţara sa şi nu facem brain drain. Creştem doar experienţa şi valoarea de piaţă a resursei umane locale talentate prin investiţia pe care o facem în pregătirea sa, prin expunerea practică la cele mai noi tehnologii şi la cele mai eficiente şi productive echipe globale virtuale de proiect.

6. Pe lângă programarea competitivă ce menţine trează atenţia şi concentrarea până la final şi pompează nivelul de adrenalină asociat ambiţiei concurenţilor, atmosfera este una fun, relaxantă şi deschisă spre networking şi socializare. Faci ce îţi place alături de oameni ca tine.

7. Prin transparenţa manifestată de organizatori faţă de întrebările participanţilor adresate în sesiunile de Q&A, răspundem pe loc, prin reprezentanţii noştri autorizaţi, la cele mai sensibile dileme şi preocupări, completând golurile informaţionale şi limpezind temerile generate de dezinformarea şi manipularea răuvoitoare prezente pe unele forumuri online.

8. Colaboratorii români ai Crossover implicaţi deja în proiectele noastre globale îşi partajează live experienţele cu concurenţii, făcând mai uşoară tranziţia noilor veniţi de la mediul corporatist închis la specificul muncii full time remote.

9. Participanţii îşi pot compara nivelul tehnic actual şi abilităţile soft skills personalizate cu cei mai talentaţi şi inteligenţi programatori de pe aceeaşi piaţă, în cadrul unui scenariu real de evaluare şi testare gândit în vederea angajării.

10. Totodată, fiecare competitor îşi poate identifica potenţialul de dezvoltare personală şi profesională încă nevalorificat şi ariile de competenţe la care mai poate lucra în viitorul apropiat pentru a deveni unul dintre cei mai buni programatori în domeniul său de specializare.

Code Jam Timisoara, Aprilie 2017

Code Jam Timisoara, Aprilie 2017

Cine este interesat să câştige o competiţie vine şi de la distanţă

Programatorii timişoreni au aderat cu interes la ideea de competiţie de evaluare comparativă a competenţelor tehnice şi de recrutare propusă de Crossover. 

Participanţii au adresat multe întrebări pertinente şi interesante privind rolurile puse la bătaie de companie, apreciind transparenţa sesiunii deschise de Q&A organizate cu ocazia evenimentului. În fapt, discuţiile dintre participanţi şi organizatori au durat circa o oră.

De asemenea, ni s-a confirmat faptul că printre cei mai interesa(n)ţi participanţi se numără cei care vin de la distanţă doar pentru a participa la evenimentele noastre. Programatorii bucureşteni care s-au deplasat la turnirul de la Cluj şi cei sârbi care au venit din Belgrad la Timişoara ne-au întărit această opinie. 

Am stat de vorbă cu cei trei câştigători ai competiţiei "Software Engineering Manager & Technical Product Manager Crossover Tournament" pentru a vedea care este perspectiva lor post-eveniment asupra experienţei intense trăite în 1 aprilie 2017. 

Propunerea Crossover mi se pare combinaţia ideală între beneficiile muncii într-o ţară occidentală şi confortul de acasă

Predrag Maric, Senior Java Developer, un inginer IT cu 10 ani de experienţă în dezvoltare Java venit din Belgrad, a fost câştigătorul competiţiei organizate la Timişoara. 

Testarea sa comparativă în raport cu competiţia compusă din cei mai talentaţi programatori din regiune a reprezentat mănuşa aruncată de organizatori care l-a atras la Timişoara. 

"Primesc o serie de oferte de muncă ce presupun relocarea, aspect care nu intră momentan în planurile mele de viaţă. Astfel, componenta de full time remote a joburilor oferite de Crossover a reprezentat pentru mine un plus de atractivitate pentru a intra în acest turnir tehnic."

A fost o experienţă nouă pentru Predrag, fiind primul turnir offline la care a participat. 

"Panelul de Q&A mi s-a părut interesant, deoarece m-a ajutat să înţeleg mai bine care sunt oportunităţile oferite de Crossover. Testele au acoperit o diversitate de arii ale activităţii profesionale a unui developer, ceea ce mi-a facilitat identificarea cu precizie a aspectelor la care mai am de lucrat în viitor pentru a-mi îmbunătăţi competenţele profesionale."

Stadiile tehnice ale procesului de testare îi erau deja familiare dinainte lui Predrag, deoarece practică în mod uzual modalităţi similare de a-şi încerca forţele în dezvoltarea software alături de colegi şi prieteni, la locul de muncă.

"Testul SCRUM a fost destul de dur pentru mine deoarece mi s-a părut dificil să elimin din start o serie dintre răspunsurile alternative oferite de organizatori. Fiecare întrebare oferea cel puţin două opţiuni de răspunsuri care păreau corecte la prima vedere. Dezvoltarea planului de proiect a fost, de asemenea, provocatoare datorită experienţei anterioare mai scăzute pe care o aveam în această direcţie."

Competiţia a fost extrem de strânsă la vârful clasamentului până la testul final, astfel încât Predrag Maric s-a bucurat să descopere că a câştigat până la urmă competiţia. 

"Pentru mine, au fost diverse aspecte care mi-au provocat un declic şi m-au ajutat să punctez decisiv. Pe lângă practicarea de teste similare la locul de muncă împreună cu colegii mei, în ultima jumătate de an am preluat în timpul liber un task suplimentar de editor la un blog tehnic. Acest rol m-a ajutat să îmi îmbunătăţesc abilităţile, să ţin pasul cu noile tehnologii şi să îmi perfecţionez exprimarea în scris şi verbală în limba engleză." 

Predrag crede că oferta primită de la Crossover îi deschide o plajă întreagă de oportunităţi, de data aceasta la o scară globală. 

"Unii dintre colegii mei din Serbia caută oportunităţi de angajare care includ relocarea într-o altă ţară. Alţii însă, la fel ca mine, vor să locuiască în continuare în Serbia. Propunerea Crossover mi se pare combinaţia ideală pentru că include toate beneficiile aduse de munca într-o ţară dezvoltată din Occident, dar direct de acasă, din confortul propriei tale case. Sau de oriunde preferi. Este deosebit să dispui după preferinţe de toate aceste alegeri şi opţiuni. Singurul lucru care mă îngrijorează puţin este faptul că voi lucra complet remote, de la distanţă, fără a-i întâlni în persoană pe niciunul dintre colegii mei de echipă. Nu este un aspect cu care am fost obişnuit până acum. De aceea, probabil îmi va lua ceva timp să mă adaptez la acest nou mod de a lucra. Până la urmă va fi o nouă experienţă, ce se va adăuga la cele anterioare. Voi face tot ce va ţine de mine pentru a o transforma într-o experienţă bună, pozitivă, de care să îmi amintesc cu plăcere."

Mi-am adus aminte cum e să fii în priză o zi întreagă şi să reuşeşti să fii concentrat şi prezent până la finalul zilei

Cristian Ţăran, Senior Software Engineer, a aflat de joburile oferite de Crossover de pe LinkedIn şi a discutat înainte despre conceptul full remote work cu un amic care lucra deja la firma noastră. 

"Auzisem deja despre condiţiile contractuale şi nivelul tehnic ridicat al colaboratorilor. A fost cea mai bună ocazie să văd cu ochii mei cum e, să testez care sunt exigenţele companiei şi să gust experienţa aceasta live. Faptul că i-am cunoscut în persoană pe o parte dintre colaboratorii Crossover a contat, de asemenea, pentru aprecierea finală a evenimentului. Am fost înainte şi la meet-up-ul organizat de grupul Timişoara Remote Work, unde am vorbit cu vicepreşedintele pe engineering al companiei, Mircea Strugaru, care este timişorean şi cu un Software Engineering Manager din Cluj, Gelu Vac. Evenimentul a fost foarte intens, cu multe probe la număr, peste aşteptările mele. Mă aşteptam la doar trei probe şi în final au fost mai multe. Proba cu grila despre SCRUM şi management şi cea de algoritmică mi s-au părut accesibile, în schimb project plan-ul şi testul tehnic au fost mai dificile. De ceva timp încerc să învăţ permanent, să mă îmbunătăţesc, să nu îmi adoarmă nici o latură profesională. Cu această ocazie mi-am adus aminte cum e să fii în priză o zi întreagă şi să reuşeşti să fii concentrat până la finalul zilei. Eram încă acolo la interviul de la orele 20:30, eram prezent la întreaga mea capacitate. Deci, mi-am exersat starea de prezenţă şi capacitatea de focusare şi concentrare pe task şi se pare că mi-a ieşit bine. Participanţii cu care am discutat mi-au lăsat impresia că sunt capabili, m-am simţit ameninţat de concurenţă până la sfârşit. De aceea, am dat tot ce am putut, la maximum. Munca remote îmi convine pentru că pot să îmi organizez singur timpul. Nu stau la calculator atunci când nu mă simt productiv şi pot să mă aşez la lucru doar când mă simt eficient. Sunt curios cum va funcţiona tool-ul de Work Smart şi cum îl voi folosi mai eficient pentru mine şi pentru oamenii din echipa mea. Şi procesul de formare a echipei va fi challenging. Sper să fie oameni comunicativi, să nu aştepte să fie întrebaţi ca să ofere răspunsuri, să fie investiţi cu responsabilitate. Nu caut doar nişte buni executanţi, prefer oamenii implicaţi 100% în proces şi cu iniţiativă."

E o boală naţională a românilor să ne subapreciem faţă de valoarea noastră intrinsecă reală

Felul în care îşi "vinde" Crossover evenimentul şi poziţionarea prin capacitatea de a atrage cei mai talentaţi 1% dintre programatorii existenţi pe pieţele locale l-a făcut curios pe Alexandru Szasz, un experimentat manager, developer şi arhitect software şi l-a determinat să participe la competiţia competenţelor tehnice. 

"Mi s-a părut amuzant şi incitant felul în care se vinde Crossover. Am participat din joacă, doar ca să văd cine sunt aceşti programatori talentaţi din Timişoara şi cum mă situez comparativ cu ei. La final am aflat cu uimire că mă număr şi eu printre cei mai buni participanţi la competiţie. În urma evenimentului, mi-am reconfirmat faptul că e o boală naţională a românilor să ne subapreciem faţă de valoarea noastră intrinsecă reală. Faptul că am acceptat oferta de lucru ce mi s-a făcut după turnir mi-a pus în vedere să fiu mai atent pe viitor la asemenea oportunităţi, să nu le mai tratez cu indiferenţă. Dacă nu participam din joacă şi curiozitate, pierdeam de fapt o reală oportunitate pentru cariera mea. Cel mai greu pentru mine a fost testul de ascultare şi concentrare, unde trebuia să urmărim un clip pe YouTube în care cineva cu un accent nemţesc vorbea ceva tehnic şi nou pentru mine. Trebuia să răspundem apoi din memorie la nişte întrebări de atenţie din care organizatorii puteau să vadă ce şi cât am reţinut din termenii tehnici noi pe care i-am auzit pentru prima dată. A fost dificilă şi ultima probă, un plan de proiect complet, inclusiv lansarea în producţie, pornind doar de la câteva cerinţe ce au fost enunţate succint. Interviul a fost relativ simplu pentru mine deoarece anterior am parcurs şi am ţinut numeroase asemenea interviuri. Am lucrat şi în multinaţionale, şi în companii antreprenoriale unde am intervievat personal circa 100 de oameni. Până acum, nu am mai lucrat complet remote, cu oameni din toate colţurile lumii, provenind din culturi diferite, trăind şi muncind pe fusuri orare diferite. Va fi ceva inedit şi interesant. M-au atras atât rolul de Software Engineering Manager şi câştigul promis, cât şi tehnologiile noi utilizate de start-up-urile din SUA şi flexibilitatea programului de lucru. Sunt sceptic din fire şi evit să mă pronunţ definitiv asupra beneficiilor unei oportunităţi până văd cum merge după prima lună de lucru. Vreau să aflu singur care e ritmul de lucru şi cum mi se potriveşte modul de cooperare în echipele globale virtuale. Am fost implicat şi în recrutări IT şi cunosc scepticismul programatorilor de a lucra independent, ca PFA sau microîntreprindere. Nu mai ai protecţia oferită de un job ca angajat. În România, ca angajat, taxele şi administrarea veniturilor şi contribuţiilor ţi le face firma, pe când în America declaraţiile şi plăţile către Fisc ţi le faci singur, iar diferenţa dintre statutul profesional al angajatului şi cel al liber-profesionistului este mai mică. Şi lucrul full remote sperie puţin pe majoritatea românilor, pentru că nu mai sunt lângă colegii lor tot timpul şi nu pot cere oricând ajutor." 

Crossover One Day Hiring Tournament Cluj 2017

Crossover One Day Hiring Tournament Cluj 2017

Crossover One Day Hiring Tournament Cluj 2017 - o competiţie live ce a generat în rândul participanţilor energii şi motivaţii nebănuite

Crossover a decis să devină în 2017 "the company of choice" pentru cei mai talentaţi 1% dintre programatorii clujeni cu experienţă în Java şi Ruby, să fie alegerea lor de carieră logică şi firească.  

Lor le-am dedicat cele două zile de turnir al competenţelor,un proces intens de evaluare live constând în 6 ore de testare şi interviuri tehnice, într-un concept inedit şi format original: "Crossover One Day Hiring Tournament". 

Prima întâlnire a clujenilor din IT cu oportunitatea care a bătut la uşa carierei lor a avut loc duminică, 19 februarie 2017. Celor ce s-au înregistrat online, dar nu au putut ajunge din varii motive la eveniment le-am oferit o a doua şansă sâmbătă, 11 martie 2017. 

Clujul ne-a făcut o surpriză plăcută: o rată bună de participare efectivă la eveniment a celor ce şi-au declarat interesul online (33 de concurenţi din 53 de programatori înregistraţi), precum şi o conversie excelentă a competitorilor în candidaţi selectaţi pentru joburile oferite de Crossover. Am ofertat 12 candidaţi (7 Chief Software Architects şi 5 Software Architects), triplu faţă de rata obişnuită de conversie din procesele de hiring online. Şi la "second chance rematch" ne-am bucurat de o rată de conversie impresionată, jumătate dintre cei 12 participanţi fiind selectaţi pentru a deveni CSA (2) şi SA (4) pentru Crossover. 

Am remarcat că o competiţie live generează în rândul participanţilor energii şi motivaţii net superioare testelor online. Faptul că în cursul aceleiaşi zile - la finalul unui concurs incitant în care îţi dovedeşti competenţele tehnice şi le poţi compara cu cele ale colegilor din aceeaşi locaţie - poţi primi deja o ofertă internaţională de lucru în regim full remote este extrem de tentant. 

Am solicitat opiniile a şase programatori aflaţi printre finaliştii şi câştigătorii primului turnir organizat de Crossover la Cluj despre experienţele lor ca participanţi la acest eveniment unic.

 

Sorin Penteleiciuc: M-a atras oferta financiară precisă, expusă din start în mod transparent

"M-am înscris la eveniment din curiozitate, din spirit de competitivitate şi din dorinţa de a participa la un turnir al competenţelor. Mi-a plăcut competiţia în sine, a fost un eveniment de cunoaştere şi socializare, de networking, unde m-am întâlnit şi cu un rival din copilărie, colegul ce s-a situat în final pe locul 2. M-a atras oferta financiară precisă, expusă din start în mod transparent (m-am săturat de recruiterii care promit o tonă de bani, dar nimic sigur şi clar). Crossover este singura firmă care începe prima dată cu finanţele, după aceea cu cerinţele precise şi lasă la urmă vorbele frumoase despre misiune şi viziune. Programul competiţiei a fost solicitant, însă mi s-a părut 'tare' deoarece nu am mai participat la un eveniment similar în acest format. Mi-a plăcut că s-a filmat întreaga competiţie şi am putut viziona apoi, după eveniment, unele filmări din care am putut analiza exact care a fost comportamentul meu non verbal la interviu. Am apreciat feedback-ul transparent al evaluatorilor. Mi-a folosit în concurs faptul că ştiam genul acesta de teste cerute în general de firmele mari: să scrii un cod din prima bine, să programezi contra timp, să fii atent la cazurile limită şi speciale, să te asiguri că programul nu returnează o eroare atunci când vin date de intrare greşite. Nu e uşor să codezi pe foaie din prima bine, în condiţii de stres şi într-un timp scurt alocat; sunt unii oameni buni în meserie, dar care nu fac faţă la lucrul sub presiune. Folosind un framework poţi obţine o performanţă mai bună. Firmele mari nu evaluează suficient partea de competenţe tehnologice şi experienţă. La Crossover însă am simţit un echilibru între interesul manifestat pentru elementele de actualitate tehnologică care te fac să fii 'cool' şi la curent cu noul, cu ceea ce e potrivit şi relevant pentru un anumit job. În general, sunt lucruri diferite cele ce îţi trebuie ca să fii un programator 'up to date' şi ce îţi trebuie ca să fii un programator potrivit şi relevant pentru un anumit job. Aici căutarea a fost una echilibrată, incluzând câte ceva din fiecare tip de abilităţi şi cunoştinţe ce contează. Aş pune un mai mare accent pe sesiunea live de răspunsuri transparente la întrebările frecvente care pot risipi temerile candidaţilor aflaţi la primul lor contact cu firma. Programatorii vor să înţeleagă cum funcţionează firma, ce monitorizează Work Smart şi cum se procedează în situaţii limită, excepţionale, ştiut fiind că diavolul stă ascuns în detalii. De exemplu, pe mine mă interesa dacă se poate ponta şi deconta timpul petrecut cu investigarea online a unor probleme ale aplicaţiei la dezvoltarea căreia aş lucra." 

 

George Vad: Vreau să mă înconjur cu oameni talentaţi şi să lucrez cu ei

"Pe lângă partea financiară, m-a atras poziţionarea Crossover pe segmentul rarefiat de 1% al talentelor de top. Vrei să te înconjori de astfel de oameni şi să lucrezi cu ei. De asemenea, faptul că firma dispune de modalităţi verificate de îmbunătăţire a eficienţei şi productivităţii programatorilor pe care le poţi experimenta personal este un lucru atractiv. Anumite teste erau de competenţe tehnice folosite în activitatea practică, altele de algoritmică, unde intervine gândirea legată de cunoştinţele de structuri de date, fundamentale pentru o carieră în domeniu, chiar dacă nu le foloseşti regulat în jobul de zi cu zi. Interviul a făcut diferenţa între cei cu mai multă şi cei cu mai puţină experienţă. Lecţia învăţată de mine este să dau refresh periodic la cunoştinţele personale de structuri de date şi algoritmi, probleme destul de captivante pentru a merita studiate. Imaginea companiei în Cluj se va construi treptat, din experienţele practice ale colaboratorilor Crossover din Cluj care vor avea ocazia să demonstreze, prin expunere pe piaţă, ceea ce experimentează şi învaţă în echipele şi proiectele virtuale Crossover. Aş accentua ca mesaj pe intenţia Crossover de a investi în prezenţa locală, în dezvoltarea unei filiale în Cluj şi a unor spaţii proprii de co-working, ceea ce ar arăta faptul că investesc într-o prezenţa stabilă în locaţia respectivă, sunt serioşi şi au intenţii serioase pe termen lung. Mă aşteptam să ne spună mai clar finaliştilor care va fi parcursul de hiring, să seteze la finalul evenimentului aşteptările realiste ale candidaţilor pentru următoarele zile. Aş fi dorit să ştiu mai precis când vor reveni cu un răspuns oficial, cu un telefon privind oferta unui loc de muncă."

 

Mihail Răulea: M-am bucurat la ideea că voi cunoaşte alţi profesionişti asemănători, care ţintesc mai sus decât media

"M-am bucurat la ideea că voi cunoaşte profesionişti care îşi doresc lucruri similare ca mine, care ţintesc mai mult şi mai sus decât media. Eu am venit la Cluj din Bucureşti, sâmbătă am luat avionul pentru că nu mai puteam aştepta până ce vor veni ei la Bucureşti cu acest eveniment. Am rămas uimit că participanţii din Cluj nu erau atât de sociabili, pasionaţi şi deschişi pe cum mă aşteptam. Nu am făcut schimb de idei şi de experienţe cu ceilalţi participanţi, ci cu cei care lucrau deja la Crossover, care au proiecte interesante, de anvergură. Îmi place faptul că se asimilează tehnologii noi şi există multă deschidere spre inovare în această companie americană. Am fost impresionat de faptul că a participat la eveniment chiar CEO-ul companiei, care a fost deschis şi a răspuns sincer la întrebările puse de mine. Am vorbit cu toţi reprezentanţii firmei, s-au putut pune întrebări, la prânz am stat la masă chiar cu unul dintre recruiteri, erau foarte deschişi şi au răspuns convingător la întrebări. Lucrez remote de foarte mult timp şi sunt obişnuit cu genul acesta de job, chiar dacă în piaţă se vorbeşte despre o cultură provocatoare, de tipul 'swimm or die'. Ajută experienţa unor interviuri anterioare la companii mari şi participarea în competiţii online de tip Hacker Rank. Eu am mai dat interviuri la Amazon, Facebook, Microsoft şi sunt pasionat de algoritmi. Dedic săptămânal cam trei ore acestei problematici, pregătirii mele pe teste de algoritmică. Mi-am identificat cu această ocazie punctele slabe şi ştiu unde trebuie să mai lucrez pentru a-mi îmbunătăţi performanţa. Sugerez să urcaţi în continuare preţul oferit pe oră, deşi este deja în partea bună, de sus, a pieţei. Personal, îmi vindeam deja ora de consultanţă pe o nişă de big data cu 150-200 USD pe oră, dar era o nişă îngustă, cu proiecte mici, punctuale, unde nu puteam angaja alţi oameni, nu puteam plăti o întreagă echipă cu un tarif atractiv pe bugetul acelor proiecte. La Crossover, avantajul este că voi putea coordona tehnic o echipă completă de profesionişti competenţi, motivaţi şi bine plătiţi." 

 

Cristian S: Eram curios cum arată şi cine sunt profesioniştii aflaţi în top şi dacă mă număr şi eu printre cei mai buni

"M-a atras jobul oferit câştigătorilor competiţiei şi nivelul de salarizare competitiv comparativ cu ceea ce există în România în momentul de faţă. De asemenea, challenge-ul competiţiei este unul incitant prin chiar natura sa, prin faptul că se adresează selectiv doar unei proporţii limitate la 1 din 100 de profesionişti, doar celor aflaţi în top. Eram curios cum arată aceştia, cine sunt ei şi mă întrebam dacă mă număr şi eu printre cei mai buni dintre cei buni. Participanţii s-au prezentat convingător, la un nivel foarte înalt, iar probele în sine au fost destul de dificile. Eu m-am simţit bine printre colegii mei, am întâlnit oameni noi şi interesanţi, dar şi un fost coleg de serviciu cu care nu mă mai văzusem de ceva timp. Prezenţa colaboratorilor Crossover din Cluj a oferit un suport informaţional valoros pentru participanţii la competiţie. Îi cunoşteam deja de pe LinkedIn, vizualizându-le profilul personal am aflat din ce mediu provin, pe ce proiecte şi la ce companii au lucrat înainte. Feedback-ul primit direct de la un profesionist despre care te poţi documenta în prealabil şi ale cărui realizări le cunoşti prezintă un plus de încredere şi credibilitate. Cred că trebuie încercat şi experimentat personal cum funcţionează reţeaua Crossover înainte să îţi faci o părere şi merită să ţii cont mai mult de opinia celor din interior, ce au trecut direct prin această experienţă de viaţă decât de cea a candidaţilor respinşi la testările tehnice, care îşi dau apoi cu părerea pe Internet mai mult din frustrare. Eu am lucrat intensiv în limba engleză şi exact cu tehnologiile cerute, atât în start-up-uri, cât şi în multinaţionale. Cred că acesta este profilul potrivit pentru un candidat la un job remote. Am fost încântat să aflu mai multe informaţii direct de la CEO-ul companiei, a răspuns oricui dorea să vorbească personal cu el şi a fost deschis la feedback-ul meu sincer privind provocările vechiului proces de testare tehnică, dinainte de a fi simplificat şi comprimat ca durată. Încurajez oamenii care lucrează în Crossover să fie prezenţi efectiv la meet-up-uri şi JUG-uri locale unde să susţină prezentări relevante şi interesante pentru comunitatea de Java chiar sub brandul firmei. De asemenea, programatorii prezenţi în reţea pot fi cei mai buni suporteri ai brandului şi pot echilibra conversaţia de pe Internet prin propriul exemplu, prin propriile experienţe de lucru, aducând argumente valide în favoarea modului de lucru în echipele globale virtuale."

 

Mihai Orza: Mi-a plăcut conţinutul efectiv al probelor şi nivelul lor ridicat de dificultate, accesibil doar celor bine pregătiţi

"Iniţial m-a atras doar ideea turnirului de o zi. Apoi am înţeles că e vorba de un proces de recruitment complex, exigent şi bine elaborat, cu o calitate a probelor destul de ridicată. Eram curios să văd unde mă situez în comparaţie cu ceilalţi participanţi. Mi-a plăcut conţinutul efectiv al probelor, cu nivel destul de ridicat de dificultate, accesibile celor pregătiţi, dar destul de elaborate. Durata fiecărei probe îţi permitea să iei un răgaz binevenit între etapele competiţiei, iar pauzele au fost utilizate eficient pentru a explica ce înseamnă colaborarea cu Crossover pentru cei care vor trece cu succes de toate probele. Feedback-ul este instantaneu, iar punctajul îl afli pe loc. Nu am mai întâlnit la altă companie sau la alt eveniment la care am participat ideea nemaipomenită de a primi o ofertă fermă de angajare la sfârşitul unei singure zile de competiţie intensă. Am avut un start mai lent, dar am recuperat pe parcurs. Am luat punctaj mai mic la prima probă, până ce mi-am intrat în ritm. Mi-a fost mai greu cu răspunsul la întrebările de DevOps, iar serviciile Amazon nu îmi sunt foarte familiare. De asemenea, unele probleme de algoritmică au fost destul de dificile pentru mine. Consider că erau în sală şi oameni mai competenţi decât mine, însă au contat cei 10 ani de experienţă în domeniu, în care am îndeplinit sarcini de design de arhitectură şi am lucrat în companii de servicii în contact direct cu clienţii. Am putut purta discuţii cu alţi participanţi despre modul de rezolvare a testelor şi mi-am făcut noi contacte utile. Mi-am putut testa practic nivelul tehnic şi intenţionez să repet şi în viitor acest lucru. Am identificat astfel care sunt ariile unde mai am de lucrat la dezvoltarea mea profesională. Procesul de hiring din Crossover este automatizat, există un hiring manager dedicat relaţiei cu candidatul, iar joburile afişate online pe site-ul companiei sunt disponibile şi reale. Am avut pe parcursul negocierilor nişte întrebari de HR pe care le-am pus prin e-mail şi mi-au răspuns în timp util. Am purtat discuţii directe şi în pauzele de cafea din timpul evenimentului. Am constatat astfel că există suficiente canale de comunicare deschise cu compania pentru cineva interesat."

 

Lőrinc Pap: Aş adăuga competiţiei mai multe teste personalizate şi neautomatizate pe probleme grele şi nefamiliare

"Atmosfera a fost degajată, micile erori inerente nu au fost deranjante, nu a fost o problemă dacă participanţii comunicau între ei în timpul testelor, foloseau internetul sau trimiteau zipul greşit la final. Personal m-a atras dezvoltarea algoritmică într-un mediu competitiv. Conform experienţei mele, viteza de rezolvare a problemelor algoritmice nu contează aşa de mult în realitate. O oră sau patru ore ca timp de rezolvare nu prea face diferenţa. Contează mai mult calitatea codului final (fiind de dorit un cod curat, mentenabil, funcţional, universal), viteza de execuţie (complexitatea spaţiu/timp), corectitudinea de abordare a cazurilor excepţionale şi gradul de acoperire a testelor (testable, test-driven, no mocking, full coverage), combinarea unor instanţe diferite (composability) şi simplitatea abordării (simplicity). Multe teste au fost relevante (algoritmi simpli, cunoaşterea Java 8, înţelegerea limbii engleze), însă corelaţia între rezultatele testelor şi performanţa participanţilor în lumea reală e probabil comparabilă cu cea a evenimentelor de speed-dating. Aş adăuga agendei evenimentului şi teste de soft skills-uri, precum şi mai multe teste personalizate (subiective, neautomatizate), pentru că toată lumea poate să înveţe trucurile necesare pentru a rezolva diverşi algoritmi similari, dar puţini programatori pot aborda cu succes problemele grele şi nefamiliare. De exemplu, aş adăuga teste de măiestrie software (software craftsmanship), automatizare a testării (automated testing), programare colaborativă (pair programming), revizuire a codului scris de alţi programatori (code review), modificare a unui proiect pre-existent (modify an existing project), identificare şi rezolvare a vulnerabilităţilor (bug fixing and web security), analiză complexă (asymptotic complexity analysis), rescriere a unui concept (functional programming concepts) sau optimizare a aplicaţiilor şi control al diverselor versiuni, în scopul îmbunătăţirii performanţelor atinse. Locaţia evenimentului mi-a generat un feeling de high-class, însă eu personal aş fi preferat un mediu mai informal, într-un pub, în aer liber sau cel puţin ceva mai geeky. Mi s-a părut că au fost prea multe prezentări intermediare (de tip marketing), care au fost prea lungi şi fără un context bine definit. De multe ori simţeam că nu ni se prezintă întregul adevăr şi îmi era greu să decid dacă mi-ar plăcea să lucrez acolo, în afară de dimensiunea financiară, care e atractivă. Aş fi vrut să înţeleg de ce e necesar WorkSmart pentru companie, client şi programator, precum şi adevărul despre miturile şi legendele urbane care circulă pe Internet şi prin oraş despre Crossover. Pauzele regulate (şi mesele) au fost binevenite pentru refacerea energiei. M-am pregătit mult timp înainte pentru interviurile cu Google și mă ocup în mod regulat cu proiecte open source. Sunt obişnuit să programez multe ore în şir şi să lucrez duminica, de aceea nu mi s-a părut extrem de solicitant pentru o singură zi. Ar fi trebuit sa încep pregătirile algoritmice mai devreme, acum 10 ani. Abia în ultimul timp am descoperit plăcerea de a aborda probleme grele. Văzând neajunsurile mele la ultimul test, am început să mă uit cu atenţie peste cursul de algoritmi de la MIT. Sugerez pentru îmbunătăţirea experienţei participanţilor la evenimentele viitoare să putem verifica rezultatele noastre intermediare, să fie testat modul cum reacţionează participanţii la schimbări în timp real, numărătoarea inversă până la expirarea timpului de finalizare a unei probe să fie anunţată cu voce tare, să fie clarificate mai bine şi în avans aşteptările tehnice şi să fie mai clar dacă este permis sau nu să fie folosit netul sau IDE-ul (mediul integrat de dezvoltare software) pentru suport de documentare. În loc să trimitem rezultatele într-un zip, ar fi fost mai profesional cu un Private GitHub Repo. Eu am simţit constant că accentul era pus prea mult pe partea financiară. Peste o anumită sumă confortabilă, sunt multe alte preocupări ale candidaţilor mai importante în opţiunea finală, cum ar fi sprijinul oferit în rezolvarea aspectelor birocratice ale tranziţiei de carieră, găsirea unui spaţiu de co-working potrivit ca locaţie, mentorship-ul de tip peers to peers între colegi experimentaţi şi cei începători, existenţa unei perioade de tranziţie de 3 luni pentru acomodarea cu noile instrumente de lucru şi monitorizare, sponsorizarea participării programatorilor la evenimente şi conferinţe de specialitate, reuniuni periodice face to face între colegi sau cu clienţii, alocarea de timp plătit pentru educare continuă în domeniul dezvoltării de proiecte de tip open source şi suport pentru implicarea în activităţi caritative."

 

Clujul, oraş al inovaţiei şi parteneriatului

Clujul are o comunitate IT puternică, cu o identitate aparte, clusterizată şi reţelizată. Oamenii sunt calzi, primitori, buni profesionişti, dar pretenţioşi, ştiu ce oferă şi au cerinţe pe măsură. 

Am remarcat colaborarea existentă între universităţi, autorităţile locale şi mediul de afaceri privat şi roadele ei fructuoase. Comunitatea IT interacţionează eficient cu primarul în acest oraş al inovaţiei. 

Mediul de afaceri plăteşte salariile unor IT-işti din primărie la un nivel relevant pentru media pieţei pentru a beneficia de servicii publice online de calitate în ceea ce priveşte depunerea documentelor, analizarea dosarelor şi eliberarea rapidă a autorizaţiilor de construcţii şi pentru a îmbunătăţi interacţiunea online a autorităţilor cu publicul. 

Angajatorii le oferă studenţilor motive şi instrumente pentru a se focusa doar pe studii, pe finalizarea lor cu succes, pentru a avea la absolvire bazele fundamentale necesare dezvoltării industriei. Prin burse şi prin implicarea directă în proiecte de cercetare şi dezvoltare derulate de mediul de afaceri şi universităţi în parteneriat, absolvenţii devin imediat relevanţi pentru piaţa locală a muncii din IT. 

 

Vrem să transpunem şi în recrutarea online experienţa unei competiţii live

Ambiţia care nu se diluează pe parcursul testării, tenacitatea participanţilor care au rezistat până la final ne-a inspirat să investigăm posibile formule câştigătoare similare sub forma unor turnee online cu orar fix care să se desfăşoare deodată pentru toate ţările europene cu diferenţe nesemnificative de fus orar. Sperăm că şi online va fi un engagement similar cu cel produs de evenimentele live.

 

Vom fi prezenţi aproape de voi

Suntem în discuţii avansate privind spaţiul de co-working "Impact Hub" din Cluj pentru a prelua şi brandui o căsuţă Crossover cu 4-5 birouri în interiorul acestei locaţii unde sunt prezenţi şi lucrează deja oameni cu mentalitatea deschisă căutată de noi.

 

Calendarul "Crossover One Day Hiring Tournament" 2017

Încurajaţi de succesul de care s-a bucurat primul eveniment, am fixat deja calendarul unei serii de competiţii ce se vor desfăşura sub genericul "Crossover One Day Hiring Tournament":

■ 1 aprilie la Timişoara, în locaţia restaurantului Fusion din Bastionul Theresia, str. Hector

■  22 aprilie la Bucureşti

■ În luna mai venim la Iaşi. 

■ În iunie ne întoarcem la Cluj, în apropierea evenimentului Techsylvania, cu care împărtăşim valori comune. 

Invităm programatorii Java şi Ruby experimentaţi şi talentaţi care sunt interesaţi să se înscrie în competiţie şi să participe la aceste evenimente să urmărească anunţurile pe care le vom publica pe pagina de Facebook a Crossover România

Strategia Crossover pe 2017

Strategia Crossover pe 2017

Pariul cu profesioniștii făcut de Crossover pentru 2017

Pentru că vrem să fim prima alegere a profesioniștilor din IT prin facilitarea accesului lor "full remote" la cele mai incitante proiecte tehnice, am gândit mai mulţi piloni prin care să ne consolidăm poziţia de "company of choice for developers". 

Construirea comunităţii de programatori Crossover se va concentra în jurul oportunităţilor de evoluţie în carieră oferite fiecărui membru al reţelei noastre, îmbunătăţirii comunicării din interiorul echipelor globale virtuale, partajării de experienţe şi bune practici şi clarificării valorilor asociate brandului nostru în fiecare regiune şi ţară în care suntem prezenţi. 

În acest scop, vom adopta un tool comun de discuţii şi vom crea canale dedicate de comunicare în Crossover care vor trece dincolo de graniţele proiectelor şi echipelor, grupate pe tehnologii de interes (comunitatea Java, comunitatea SEM sau de Front End Developeri). 

Deoarece părerea voastră contează cu adevărat în demersurile noastre continue de adaptare şi îmbunătăţire a proceselor şi instrumentelor interne de lucru menite să ne asigure performanţa şi productivitatea, vom apela mai frecvent la sondaje, chestionare şi cercetări cu privire la: 

■ programul de activitate

■ interacţiunea colaboratorilor cu hiring managerii

■ caracteristicile instrumentului nostru online de măsurare a productivităţii şi de analiză a performanţei individuale şi a echipelor WorkSmart

Vom îmbunătăţi procesul de hiring astfel încât să devină mult mai rapid, mai uşor de parcurs şi mai puţin costisitor, iar prin alternativele de evoluţie rapidă în carieră şi suportul acordat fiecărui colaborator pentru a-şi găsi oportunităţile care se potrivesc cel mai bine abilităţilor sale, vom păstra talentele în reţeaua noastră. 

 

Testarea tehnică va deveni la fel de captivantă ca o competiţie live

Vom îmbunătăţi experienţa candidaţilor la rolurile active oferite de clienţi prin introducerea elementelor tip "gamification" în procesele de testare tehnică. 

Fiecare aplicant va primi o hartă personalizată a procesului de hiring cu ajutorul căreia va şti precis unde se află în orice moment, ce etape a parcurs deja şi ce îl mai aşteaptă până la finalizarea sa. 

Candidaţii vor avea acces în timp real la statistici comparative anonimizate, realizate prin raportarea la ceilalţi concurenţi pentru acelaşi job şi la o clasificare a aplicanţilor ce va indica cine este cel mai bine clasat în acel moment, pe ce poziţie se află titularul de cont şi ce punctaj îl desparte de lider. 

Urmărim să oferim cât mai rapid rezultatele testării aşteptate de candidaţi şi să reducem efortul depus manual de echipa de evaluatori. 

Reducerea prin automatizare a timpilor alocaţi evaluării tehnice va permite concentrarea evaluatorilor pe creşterea calităţii interviurilor şi pe îmbunătăţirea, dezvoltarea şi diversificarea categoriilor de teste disponibile.  

Noile teste create vor fi mai clare şi rapide, rămânând însă concludente şi relevante pentru specificul jobului respectiv. 

De acum înainte, vom lucra mult la calitatea interacţiunilor umane dintre noi pentru a oferi acel "human touch" specific unor interviuri prietenoase, care să fie mult mai nuanţate şi empatice, să menajeze sensibilitatea candidaţilor respinşi şi să ofere temeiuri credibile şi consistente pentru situaţiile de rejectare, împreună cu sfaturi şi suport de instruire pentru reluarea testării cu şanse sporite de succes în viitor. 

 

Îi vom crea încă de la început fiecărui colaborator o perspectivă clară de evoluţie în Crossover, pe termen mediu şi lung

Account managerii se vor preocupa să le ofere în mod prioritar actualilor noştri colaboratori cele mai potrivite opţiuni de evoluţie în carieră în interiorul reţelei noastre de parteneri atunci când se epuizează bugetul alocat de client unui proiect tehnic, când o aplicaţie este retrasă de pe piaţă sau are loc o reducere de personal ce este alocat unui proiect devenit mai puţin important. 

Harta carierei va reprezenta grafic care sunt paşii în reţea, începând cu rolurile de juniori până la cele de chief software architect, software engineer manager sau în managementul tehnic. 

Veţi şti care este durata medie a unei activități (tour of duty) şi ce puteţi face pentru a vă accelera evoluţia în carieră - dacă veţi dori acest lucru. 

Fiecare va alege singur în ce punct doreşte să intre în prima colaborare pe acest parcurs schiţat de noi, în conformitate cu nivelul de pregătire pe care îl poate dovedi în acel moment, ştiind apoi care este traseul firesc pe care îl va urma, dar şi care sunt scurtăturile disponibile pentru cei mai talentaţi dintre voi. 

 

Fiecare colaborator va beneficia de coaching profesional pentru evoluţia accelerată în carieră

Atunci când vom remarca o nouă oportunitate de carieră care i se potriveşte unui colaborator existent, îi vom face această propunere de avansare, chiar dacă acest lucru are loc în timpul unui proiect aflat în derulare. 

Oricând, şi noi, şi voi avem acelaşi interes: de upgrade profesional continuu al tuturor talentelor ce ni s-au încredinţat şi au apelat la serviciile noastre. 

Pentru a putea să vă ţinem la cald cu oportunităţile ce apar pe parcurs şi pentru a realiza potrivirea de fineţe pentru acest update personalizat, vom compara mereu cu atenţie fiecare descriere a unui nou job solicitat de clienţii noştri cu etichetele de skills-uri şi experienţe practice înregistrate în dreptul fiecărui colaborator. 

Deoarece ne cunoaştem atât de bine, pentru că vă evaluăm în mod serios atât iniţial, la intrarea voastră în reţea, cât şi pe parcurs, pentru că înregistrăm progresul şi realizările, putem intui întotdeauna cine este cel mai potrivit pentru un anumit rol - un nou candidat venit din afara reţelei sau, în mod prioritar, un colaborator existent. 

Sfaturile şi recomandările noastre bine intenţionate vă vor fi adresate în spiritul celui mai sincer şi profesional coaching de carieră. 

În Crossover, ponderea colaboratorilor experţi ce ocupă poziţii specializate de mare senioritate şi care generează o valoare adăugată semnificativă pentru clienţi este mult mai ridicată decât media industriei IT din România. Iar valoarea lor ridicată de piaţă - dată de skills-urile şi experienţa dovedite - se reflectă corect în onorariile plătite şi încasate. 

Jumătate dintre colaboratorii români ai Crossover câştigă un onorariu brut lunar care depăşeşte plafonul de 5 salarii medii brute pe lună în echivalent USD din România, ponderea experţilor Crossover ce depăşesc acest nivel de onorarii fiind de peste 10 ori mai mare decât proporţia lor în rândul angajaţilor IT din România, care este de doar 4,5% din totalul developerilor.

 

Vom prelua rolul de "hub advisor" privind locaţiile cele mai potrivite pentru desfăşurarea activităţii voastre remote

Vom începe să oferim acces colaboratorilor noştri în spaţii de co-working situate în cele mai atractive locaţii de birouri din România şi din întreaga lume. 

În acest fel, vom facilita o experienţă unitară şi la un standard similar de calitate a serviciilor pentru orice membru din reţeaua noastră în orice parte a lumii, iar nomazii digitali vor putea călători şi accesa toate spaţiile de co-working proprii sau aflate sub contract cu Crossover. 

Avantajele de grup ale unei asemenea propuneri de valoare sunt multiple, de la discounturile de preţ negociate la posibilităţile de subvenţionare sau acoperire a chiriei şi organizarea de evenimente proprii dedicate, de tipul happy hour sau meetup, chiar în aceste locaţii. 

Spaţiile de co-working vor deveni locurile privilegiate de întâlnire ale programatorilor şi vor oferi prilejul potrivit de engagement, partajare de experienţe şi poveşti de succes între colaboratorii noştri actuali şi candidaţii ce sunt interesaţi să aplice la diverse joburi deschise. 

Oraşele pilot în care intenţionăm să derulăm în 2017 acest experiment logistic în România sunt Clujul, Bucureştiul, Timișoara și Iașiul.

 

Vă invităm să deveniţi cei mai buni ambasadori şi "evanghelişti" ai brandului Crossover în România

Colaboratorii noştri , care cred cu tărie în modelul de business şi în valorile propuse de Crossover şi cărora le place să se expună public sunt invitaţi să le promoveze activ şi să contribuie la consolidarea credibilităţii brandului Crossover în comunităţile locale de programatori din care fac parte. 

În social media sau pe propriul lor blog, prin interviuri acordate mass-media specializate, cu ocazia oportunităţilor de public speaking la conferinţele şi evenimentele locale, ambasadorii brandului Crossover vor putea să dea mărturie în mod credibil despre succesul Crossover datorită faptului că sunt şi ei parte integrantă a acestui fenomen global. 

Dacă sunteţi fani Crossover, dacă vă place să răspândiţi mesajul nostru pozitiv, optimist şi încurajator adresat talentelor tehnice de top din România, aveţi şansa să faceţi un pas în faţă şi să urcaţi pe scenă, în lumina reflectoarelor. 

Puteţi contribui la dezvoltarea unei mişcări Crossover în România şi vă puteţi consolida în acelaşi timp brandul vostru personal, puteţi cunoaşte mulţi oameni interesanţi şi deosebiţi în comunităţile de peers pe care le veţi frecventa şi dezvolta. 

Prin comunicare, prin relaţii şi conexiuni, veţi fi cei mai eficienţi purtători de cuvânt ai Crossover în polii regionali de dezvoltare ai industriei IT din România - Bucureşti, Cluj, Iaşi, Braşov sau Timişoara, modele vii şi poveşti de succes, izvor de referinţe şi recomandări în reţea, adevărate surse de inspiraţie pentru followerii voştri. Şi, nu uitaţi, pasiunea voastră poate fi contagioasă şi convingătoare.

Interviu cu Luciano Bargmann, managerul echipei de evaluare la Crossover

Interviu cu Luciano Bargmann, managerul echipei de evaluare la Crossover

1) Luciano, cititorii nostri ar dori sa stie cateva date despre tine. Ce nationalitate ai? Care este experienta profesionala acumulata inainte de Crossover? Ce faci la Crossover?

Sunt Luciano Bargmann, managerul echipei de evaluare la Crossover. Sunt brazilian si sunt foarte pasionat de tehnologie. Inainte de Crossover, am activat in companii multinationale precum Dell/HP, unde am ocupat succesiv roluri de Software Architect, CTO, IT Director, dar am avut si propria mea companie. La Crossover conduc echipa de arhitecti software care creeaza, evalueaza testele tehnice si intervieveaza candidatii pentru rolurile tehnice pe care le oferim (Chief Architect, Software Engineering Manager etc).

2) Poti sa ne exemplifici ce provocari profesionale presupune managementul echipei de evaluare?

Sa mentin un bun echilibru intre viteza si calitatea evaluarilor. De asemenea, o provocare placuta este sa concepem teste noi, ale caror scenarii sa simuleze cat mai coerent si consistent activitatile zilnice cu care este confruntat un candidat intr-un job real.

3) La Crossover avem o cerere foarte mare pentru rolul de Java Chief Architect. Ce activitati desfasoara un astfel de profesionist dupa ce este angajat de Crossover?

El este reperul tehnic al unei echipe, iar in foarte multe cazuri poarta responsabilitatea unui CTO pentru un produs. Scrie cod in mod constant, este cel care va gasi solutii rapide si fiabile, monitorizeaza procesul de dezvoltare astfel incat sa mentina ritmul bun de productivitate a echipei.

4) Care este diferenta majora intre un Architect si un Chief Architect (Java)?

Arhitectul este o persoana experimentata, responsabila pentru un produs software de dimensiuni mici/mijlocii sau pentru o componenta intr-un produs de mari dimensiuni. Are cunostinte temeinice, la nivel de expert, pentru o tehnologie (de exemplu Java, .NET). Este acel profesionist care are la activ multe nopti albe pentru a livra cod calitativ tinand cont de angajamentele foarte solicitante. Are “cicatrici” ramase in urma lansarii produselor in productie deoarece pot aparea probleme de performanta, bug-uri critice sau chiar o intrerupere de functionare a intregului sistem. Este foarte familiar cu tehnici si sabloane de programare care permit adaugarea de noi functionalitati care sa nu implice costuri mari sau brese in functionalitatea intregului sistem.

Profilul Chief Architect-ului include tot ce am descris mai sus, adaugandu-se raspunderea mai multor produse dintr-un portofoliu. Coordoneaza mai multe proiecte care se desfasoara in paralel, isi impune viziunea tehnica si isi asuma de foarte multe ori cele mai dificile decizii.

5) Care sunt asteptarile tale din partea unui candidat pentru rolul de Chief Architect? 

Noi urmarim persoane care duc lucrurile la bun sfarsit, folosindu-se de inteligenta nativa si emotionala. De asemenea, candidatul trebuie sa aiba un radar de tehnologii foarte bun, trebuie sa fie “in pas” cu ultimele tehnologii/directii de dezvoltare. Trebuie sa aiba o arie larga de acoperire a tehnologiilor (nu doar tehnologia de baza), cunoaste toate aspectele dezvoltarii software, poate selecta cea mai buna solutie pentru activitatea curenta: un framework de dezvoltare, o tehnologie potrivita pentru bazele de date sau pentru dezvoltarea interfetei cu utilizatorul final. Un foarte mare avantaj il vor avea candidatii care pot sa ne exemplifice cateva proiecte in care au avut un astfel de rol tehnologic decisiv.

6) Am receptionat pareri critice din partea candidatilor care ne spuneau ca nu e tocmai corect sa cerem experienta “hands-on” cand vorbim de un rol managerial. De ce solicitam experienta “hands-on” pentru astfel de roluri?

Este o intrebare binevenita. Managerii si arhitectii “hands-on” reprezinta strategia castigatoare la Crossover si avem deja rezultate foarte bune. De fapt, motivul e foarte simplu: ca Software Engineering Manager sau Chief Architect vei conduce echipe care cuprind dezvoltatori software de top (top notch coders). Pentru a le castiga increderea si respectul (altfel proiectul poate esua), dar si pentru a-si sustine parerile cu argumente tehnice solide, este nevoie de manageri cu astfel de calitati.

Care este diferenţa dintre un start-up tehnologic şi un "lifestyle business"?

Care este diferenţa dintre un start-up tehnologic şi un "lifestyle business"?

Fondatorii unui start-up de tehnologie strâng bani de la investitori de capital de risc (venture capital), pe care îi investesc apoi într-un pariu făcut cu dezvoltarea şi lansarea unui produs software inovativ şi disruptiv de succes, ce incită interesul unui număr mare de utilizatori, pe care încearcă apoi să îl vândă cât mai scump corporaţiilor, marilor jucători de pe piaţă. Unii reuşesc în acest pariu riscant şi provocator, cei mai mulţi însă nu. Pentru fiecare start-up care vinde afacerea şi face milioane, există alte sute care eşuează. 

Menirea unui start-up este să crească suficient de mult şi de repede pentru a genera rentabilitate ridicată investitorilor care au crezut în el şi au mizat pe ideea lui. Chiar cu preţul sacrificării temporare a vieţii tihnite a antreprenorilor şi angajaţilor lor. 

Din contră, cei ce optează pentru "lifestyle business" fac doar ceea ce le place, atât cât le place şi cât e necesar pentru a putea trăi o viaţă fericită în prezent, acum şi aici. Vor să mai aibă şi o viaţă după muncă, dincolo de muncă. Aleg să nu crească dincolo de un anumit nivel cu preţul liniştii lor personale. 

Diferenţa provine deci, în esenţă, din accentul pus pe calitatea vieţii sau pe creşterea afacerii, din definiţia diferită a succesului. Faci business pentru a trăi sau trăieşti pentru a face business. Unii speră ca la finalul procesului să se aleagă cu faimă şi avere, ceilalţi pot alege până unde vor să crească şi unde vor să se oprească. Unii trăiesc cu adrenalină pompată sub presiunea şi la sfatul investitorilor, alţii nu vor să cedeze nimănui controlul asupra vieţii lor. Unii vor să domine întreg universul, să monetizeze totul de dragul unei scheme de investiţii şi să "captureze" cât mai mulţi consumatori, ceilalţi se mulţumesc să lase o urmă durabilă în lume, să rămână independenţi şi cu coloană şi să îşi servească impecabil clienţii fideli. 

Vorbind despre scop, aspiraţii şi motivaţii, cât e de mare ambiţia voastră, cum vreţi să relaţionaţi cu angajaţii şi contractorii voştri, vreţi să stoarceţi şi ultima picătură de energie în competiţia contra cronometru spre prosperitate? Voi ce vreţi pe termen scurt şi lung de la viaţa şi afacerea voastră?

Pentru a face o alegere în cunoştinţă de cauză, iată care sunt caracteristicile noului val de antreprenori, care adoptă "lifestyle business": 

■ Îşi valorizează, mai înainte de toate, timpul şi libertatea.

■ Îşi câştigă în general existenţa online, doar cu un laptop şi o conexiune la Internet, oricând şi de oriunde vor. Evident că ar fi forţat să credem că toţi stau undeva pe o plajă, pe o insulă exotică, sorbind tacticos dintr-un cocktail bio.  

■ Îşi dezvoltă afacerea în jurul website-ului lor. 

■ Facturează doar în funcţie de rezultate, de valoarea pe care o furnizează clienţilor.

■ Aleg să încheie doar acele afaceri care nu le consumă întreaga viaţă şi nu le storc toată energia.

■ Caută o alternativă mai plăcută la un loc de muncă în corporaţii. 

■ Vor să dispună mereu de libertatea alegerii.

■ Doresc să deţină controlul asupra vieţii lor şi asupra deciziilor lor de business. Sunt pe cont propriu. Sunt "owneri solopreneuri".

■ Urmăresc o calitate a vieţii ridicată pentru sine, nu consideră că a fi epuizat, burned out, a renunţa la somn şi pauze de refacere este un titlu de glorie sau o condiţie sine qua non a succesului. Ei ştiu că oamenii obosiţi sunt mai puţin răbdători şi înţelegători cu ceilalţi, se joacă cu sănătatea lor şi a celor din jur, iar uneori devin uşor intoleranţi, abrutizaţi şi nepoliticoşi. 

■ Minimizarea stress-ului şi flexibilitatea programului sunt importante pentru ei. Stilul de viaţă e pe primul loc. Câştigă doar atât cât e necesar pentru a-şi susţine stilul de viaţă dorit.

■ Solopreneurul este ca un om al Renaşterii, e nevoit să se priceapă la mai multe aspecte practice ale afacerii sale (marketing, vânzări, contabilitate), le face cât mai bine pe toate şi astfel îşi reduce dependenţa de alţii. 

■ Motto-ul după care se ghidează poate fi acesta: "Maximize your enjoyment while have the freedom and security that comes with knowing you have full control of your life". 

Întrebarea care se pune celor aflaţi în căutarea timpului pierdut este dacă nu cumva cei pentru care vor lucra sunt tocmai cei al căror model de business îl contestă, start-up-urile tehnologice, ajungând în final să adopte obiectivele şi stilul lor de lucru. 

Arhitecţii de software, bine cotaţi şi la mare căutare !

Arhitecţii de software, bine cotaţi şi la mare căutare !

Zeci de companii americane de top caută să recruteze remote, la nivel global, pe platforma online Crossover, experţi-cheie pentru un rol specializat şi elitist care asigură designul anatomiei sistemelor informatice: Chief Software Architect.

La Crossover, am adaptat procesele de recrutare pentru rolurile de Chief Software Architect astfel încât să venim în întâmpinarea cerinţelor candidaţilor noştri. 

Cei ce ajung în elita globală a arhitecţilor software care lucrează pentru clienţii Crossover din S.U.A beneficiază de provocări profesionale pe măsură, învaţă mereu ceva nou şi colaborează direct cu cei mai buni profesionişti internaţionali ai momentului din domeniul lor. 

După 1-2 ani de colaborare, ei devin adevăraţi discipoli ai acestor mentori americani, împreună cu care se formează practic la standarde globale şi de la care pot să "fure" meserie autentică. 

 

Arde etapele în carieră cu Crossover!

Crossover nu este doar un rezervor global de talente şi o şcoală de productivitate şi eficienţă, este şi un accelerator de cariere. În reţeaua noastră sunt mai multe poziţii "cu greutate" deschise în orice moment, spre care te poţi îmbarca imediat, decât în orice corporaţie. În nicio mare corporaţie nu există o ofertă atât de bogată şi o cerere atât de densă de Chief Software Architects. 

Toţi clienţii Crossover îşi doresc talente cu autoritate profesională, tehnică şi chiar managerială, iar oferta lor agregată pentru poziţiile de experţi este una imbatabilă. Prin însăşi natura business-ului lor, clienţii noştri caută doar seniori, doar oameni cu o experienţă şi expertiză bogată.

Un Senior Developer care nu a fost niciodată Chief Software Architect pe cartea de muncă poate aspira pe loc la un asemenea rol dacă este capabil să îl obţină prin tehnologiile şi experienţele profesionale la care a fost expus în echipele de dezvoltare software din care a făcut parte. 

Viteza cu care arzi etapele în carieră depinde doar de tine, de ambiţia ta, de rezultatele tale, de obiectivele pe care ţi le propui şi pe care dovedeşti că eşti capabil să le atingi. 

Impactul muncii tale e mult mai mare într-un start-up tehnologic decât în echipele de 3-4 ori mai numeroase ale unei multinaţionale. Acolo eşti doar o rotiţă dintr-un mecanism funcţional, la Crossover eşti o componentă cheie, esenţială a procesului, eşti omul orchestră, dirijorul sau chiar întreg mecanismul. 

Ţinta Crossover şi pariul nostru are ca miză piaţa gigantică de start-up-uri tehnologice inovative din SUA. Iar profilele de candidaţi pe care le căutăm, talentele de top pe care le selectăm trebuie să se potrivească bine cu aceste start-up-uri antreprenoriale care caută profesionişti de tipul "one man show", experţi cu abilităţi complexe şi extinse, seniori capabili să experimenteze tehnologiile promiţătoare ale viitorului. 

În reţeaua Crossover, 90% dintre poziţiile oferite de clienţii noştri sunt de roluri de senioritate, autoritate şi responsabilitate profesională, valori şi calităţi răsplătite pe măsură. 

 

Fluenţa globală - moneda de schimb pe care candidaţii Crossover trebuie să o aducă la masa negocierilor cu angajatorii

Goana americană după aur nu s-a încheiat, de fapt, niciodată. Cu o viziune aproape obsesivă de scalare permanentă pe creştere a modelului lor de business, companiile americane pentru care recrutează Crossover caută profesionişti care se pot recalibra din 3 în 3 luni unor obiective de business aflate în continuă schimbare, profesionişti dispuşi să automatizeze pentru a elimina rutina şi costurile fixe. Automate to eliminate. 

Atunci când eşti prezent în 80 de ţări, când lucrezi cu profesionişti de top proveniţi din 80 de culturi diferite, devine obligatoriu să creezi un cadru comun de comunicare dincolo de interculturalitate, care transcende diferenţele şi vizează să creeze cetăţeanul şi inginerul global. 

Inginerul global nu renunţă la nimic din ceea ce îi este propriu şi valoros, doar adaugă o conştiinţă globală non-discriminatorie care nu se concentrează pe diferenţe, o etică protestantă a muncii, disciplinei şi progresului permanent şi o rigoare în proceduri şi obiective. Noi, românii, trebuie să învăţăm să ne alăturăm acestei conversaţii. 

Auto-educaţia, disciplina efortului personal de formare, alocarea de timp pentru acest demers de evoluţie personală presupun să nu pui frâu curiozităţii, să te avânţi dincolo de spaţiile sigure şi cunoscute, de pământul ferm de sub picioare, acolo unde poate fi periculos pentru că "hic sunt leones", adică există teritorii neexplorate, riscuri şi necunoscute. 

Trebuie să învăţăm că setul de competenţe hard şi soft pe care îl deţinem este singura garanţie a faptului că alegerea ne aparţine, că suntem valoroşi, că putem opta.

Profesionistul performant şi eficient este sigur pe el. Are o imagine de sine pozitivă şi suficientă încredere în propriile forţe pentru a-şi asuma provocări şi a acţiona în direcţia obţinerii de rezultate şi a valorificării depline a potenţialului său.

 

Provocările arhitecturii orientate spre servicii în cloud

Un bun arhitect software, orientat spre dezvoltarea de servicii în cloud, poate traduce cerinţele de business ale clienţilor într-o arhitectură a aplicaţiei care să le poată susţine şi satisface într-un mod eficient. 

O preocupare importantă a sa constă în transpunerea cerinţelor clienţilor - verbale sau extrase dintr-un document ce conţine termenii de referinţă ai viitorului produs - într-o aplicaţie funcţională şi scalabilă, care să poată deservi orice creştere exponenţială a numărului de utilizatori şi a consumului aferent de resurse cloud, ţinând cât mai bine sub control costurile sale de operare. 

Decizia privind bugetele de investiţii în IT se ia preponderent în sectoare economice din afara acestei industrii, iar satisfacţia clientului direct depinde de capacitatea arhitectului de a asigura scalabilitatea şi monetizarea aplicaţiei.

Arhitectura software orientată spre servicii trebuie să se asigure de existenţa unei sincronizări reale între perspectiva de business şi cea de implementare IT, prin orchestrarea unor servicii şi module gândite să funcţioneze independent, în condiţii de volatilitate datorate modificării pe parcurs a cerinţelor venite din partea clientului. Arhitectul software trebuie să balanseze rezultatele urmărite cu resursele disponibile, livrând valoare pentru clienţi. 

 

Testarea tehnică a candidaţilor Crossover

Proiectul de evaluare şi testare (partea cea mai importantă și consistentă din întreg procesul de recrutare) - care simulează scenarii şi situaţii provocatoare cu care vă veţi confrunta în activitatea voastră viitoare, desprinse din viaţa cotidiană a contractorilor Crossover - este eficient şi riguros, iar parcurgerea lui durează maximum 2 zile, fiind modificat semnificativ pentru a răspunde solicitărilor candidaților noștri. Noul test cuprinde:

  1. Un test online (chestionar de întrebări - 60 de minute)

  2. Un test offline (durata medie efectivă fiind de 12 ore), ce propune:

  • Code și design review, cu explicații cât mai elaborate, pe un cod existent oferit de noi

  • Dezvoltarea a 2/3 funcționalități noi, pe un cod existent oferit de noi

  • Scrierea de teste pentru codul existent dar și pentru noile funcționalități

  • O prezentare în care vei răspunde unor potențiale intrebări (5 la număr). Întrebările provin din partea unor stakeholderi reali (Hiring Manager, VP of Engineering, CEO), reprezentând companiile americane ce recrutează prin platforma noastră.

   3. Interviul (ultimul pas) cu unul dintre membrii echipei de evaluare

Vă invităm să parcurgeţi evaluarea Crossover - confortabilă, rapidă, adaptată la cerinţele utilizatorilor. Vă veţi simţi respectaţi încă de la prima interacţiune cu reţeaua globală de talente, iar timpul vostru va căpăta altă valoare!

Rezultatele evaluării se primesc rapid. Veţi şti foarte repede dacă aţi fost acceptaţi pe piaţa internă Crossover pentru a începe să primiţi oferte tentante, motivante şi provocatoare de angajare.

Întregul proces de hiring poate fi finalizat cu succes în doar 5 zile de un candidat motivat.

 

Angajator american caut programator român de Java. Aştept provincia - micile oraşe şi mediul rural

Răspunsul la întrebarea privind modalitatea optimă de valorificare a competenţelor şi abilităţilor tehnologice ale programatorilor români localizaţi în mediul rural şi în micile oraşe pare unul firesc: munca la distanţă. 

Lucratul de acasă, remote, într-un sistem virtual şi global organizat şi bine pus la punct, care asigură clienţi şi proiecte provocatoare profesional şi bine plătite - precum cel propus de Crossover - aduce toate beneficiile aşteptate de IT-iştii români: flexibilitatea orarului, eliminarea navetei, locul de muncă plăcut (din mijlocul grădinii de la ţară sau căsuţa din copac), alegerea stilului de viaţă preferat, fără necesitatea relocării permanente într-unul din marile oraşe poluante şi stresante. 

De aceea, Crossover îi aşteaptă în reţeaua sa virtuală de talente globale pe toţi programatori români pricepuţi la Java din provincie, din mediul rural, din micile oraşe ale României. 

 

Crossover ajută România să îşi păstreze talentele în ţară

Crossover are soluţia pentru a reţine şi readuce în România talentele de top din IT, care sunt plătite "regeşte", ca în SUA, pe măsura valorii lor şi se bucură în acelaşi timp de o putere de cumpărare sporită, consumând produse, servicii şi plătind taxe în România. 

Analizând nivelul comparativ al preţurilor în structura cheltuielilor de consum de produse şi servicii ale unei gospodării medii din România, acesta este de 52% din media preţurilor în ţările din zona Euro şi de 47% faţă de preţurile medii de consum practicate în USA.

Onorariile medii plătite talentelor de top IT din România de către Crossover sunt de 70% din valoarea celor plătite programatorilor americani. În concluzie, programatorii români talentaţi ajung să trăiască mai bine în România decât programatorii americani în SUA, lucrând remote, în echipe globale virtuale, oricând şi de oriunde. 

România a ajuns deja recent cea de a zecea economie din UE după Produsul Intern Brut calculat la paritatea puterilor de cumpărare standard (potrivit datelor publicate de Eurostat), adică a intrat în top 10 la nivel european din perspectiva nivelului de trai. Ritmul ridicat de creştere a PIB faţă de nivelul mediu european, amânarea aderării la zona Euro, supapa cursului de schimb aflată la dispoziţia B.N.R. şi relativa stabilitate a preţurilor şi serviciilor la un nivel mai redus în raport cu cele practicate în Occident sunt factorii cecontribuie la acest rezultat relativ surprinzător. 

Prin platforma de hiring dezvoltată de Crossover am creat un instrument eficient pentru munca la distanţă care ajută România să îşi păstreze talentele, oamenii de valoare în ţară şi, de asemenea, să recheme acasă, la familia şi casa lor, programatorii din diaspora. 

100 de programatori români lucrează deja pentru reţeaua globală de talente Crossover şi aduc în ţară 4 milioane de euro în 2016 (10 milioane de euro estimativ în 2017) din exportul de servicii IT, bani pe care îi consumă preponderent în România. 

Piaţa IT creşte şi contribuie activ la stimularea consumului, la adoptarea tehnologiilor inovative şi disruptive, la ofertarea de job-uri stimulante şi provocatoare profesional, la conferirea unei libertăţi de alegere în viaţa personală şi de familie a programatorilor. 

Experienţele de călătorie, de descoperire şi studiu devin alternative accesibile, iar visurile devin realitate. Colaboratorii Crossover pot lucra remote din diferite oraşe ce dispun de o infrastructură bună de acces la Internet, călătorind şi creând oriunde în lume. 

Oportunităţile de carieră furnizate de Crossover IT-iştilor - printr-o paletă tot mai largă de clienţi internaţionali aflaţi în portofoliul său şi prin proiectele demarate şi derulate de aceştia - conferă flexibilitate, dar în acelaşi timp şi consistenţă a veniturilor prin caracterul full-time şi constant ridicat al ofertei de joburi şi roluri active, spre deosebire de proiectele punctuale, project-based, ocazionale şi part-time disponibile pe platformele de freelancing pentru servicii. Puţini IT-işti trăiesc doar din oportunităţile de freelancing de pe alte platforme, acestea fiind mai mult variante pentru al doilea job, în completare faţă de cel stabil.